Se afișează postările cu eticheta Democraţie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Democraţie. Afișați toate postările

duminică, 11 decembrie 2016

ACTIVENEWS - Române, mergi la vot și votează creștinește!



Preotul nu face politică de partid, iar Biserica rămâne neutră față de viața politică în măsura în care politicienii respectă poruncile lui Dumnezeu. Totuși, preotul are datoria de a promova un anumit arhetip de om politic – omul politic creștin.

În temeiul acestui arhetip – prin om politic creștin înțelegând politicianul care respectă, în viața personală și în activitatea lui publică, poruncile lui Dumnezeu – trebuie să votăm și să alegem membri viitorului Parlament al României.

Prin urmare, te îndemn, creștine, să votezi candidații despre care ai convingerea că respectă poruncile dumnezeiești și să nu-i votezi pe acei candidați care încalcă aceste porunci.

Cum folosim poruncile dumnezeiești pentru a afla pe cine să votăm sau să nu votăm la aceste alegeri parlamentare.
Să începem cu Cele 10 Porunci:
Porunca I – Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alți dumnezei afară de Mine. Politicianul care se închină lui Mamona – demonul banilor – încalcă această poruncă. Nu votați acei candidați despre care aveți convingerea că și-au făcut averea prin jefuirea banilor publici, banilor europeni, sărăcind Țara și Națiunea noastră. Nu votați acei candidați care se află în conflict cu justiția lumească pentru că au furat, au corupt ori s-au lăsat corupți pentru bani, căci ei nu se închină lui Dumnezeu, ci demonilor acestei lumi.

Porunca II – Să nu-ți faci chip cioplit, nici altă asemanare, nici să te închini lor. Politicianul care neagă credința creștină, care se închină, pentru putere și avere, unor idoli străini și este membru în organizații oculte care au ca unic scop să controleze arbitrar și demonic viețile oamenilor, se închină la chip cioplit. Nu votați acei candidați care au conspirat pentru sărăcirea și distrugerea Țării, a tradițiilor și civilizației românești.

Porunca III – Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert. Politicianul care a batjocorit credința creștină, prin vorbe sau și mai grav, prin fapte, a luat numele lui Dumnezeu în deșert și nu trebuie votat. Nu votați acei candidați care au batjocorit credința noastră creștină, au promovat în agora cetății valori incompatibile cu creștinismul sau au încercat să-i cumpere pe creștini prin danii din bani furați, crezând că așa vor avea ocrotirea lui Dumnezeu.

Porunca IV - Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește. Politicianul care a nesocotit tradițiile și sărbătorile creștine, care a promovat tradiții străine de duhul creștinesc, care a batjocorit, prin vorbă și prin faptă, sărbătorile creștine, nu trebuie votat. Nu votați acei candidați care au nesocotit participarea la Sfânta Liturghie sau au încercat să transforme participarea lor la slujbele Bisericii în acțiune electorală. Ei au nesocotit ziua Domnului și nu merită votați.

Porunca V – Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca bine să-ți fie și mulți ani să trăiești pe pământ. Politicianul care și-a uitat părinții sau le-a nesocotit învățătura morală creștinească, nu trebuie votat. Politicianul din a cărui vină, prin faptele comise în activitatea politică, bătrânii noștri de la sate mor cu zile, în uitare și sărăcie, nu trebuie votat. Politicianul din a cărui vină, copiii își părăsesc părinții, bătrâni și bolnavi, pentru că pleacă în țări străine, în căutarea prosperității pe care nu o pot găsi acasă, nu trebuie votat. (articol integral - ACTIVENEWS -)

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

ACTIVENEWS: Sfătuiri creștine-politice pentru politicianul român candidat și cetățeanul alegător



O discuție pe care am avut-o cu niște oameni implicați în viața politică și publică a cetății – oameni cu neputințe sufletești provocate de o facilă și probabil nemeritată, rapidă ascensiune pe scara socială, de bogăție și putere, altfel spus oameni cu păcate așa cum este oricare dintre noi – m-a determinat să meditez, în rugăciune, la relația dintre valorile creștine și implicarea creștinilor (preoți și mireni) în agora cetății.

Înainte de toate, trebuie să spun am avut neplăcuta surpriză de a afla că mulți oameni politici și membri ai grupurilor de influență și putere din jurul partidelor politice, își doresc ca Biserica, ierarhul, preotul să fie doar o anexă de protocol a vieții de partid, a actului de guvernare, anexă pe care să o poată activa atunci când au nevoie de imagine, de voturi.

Dacă cumva Biserica, ierarhul sau preotul ar îndrăzni să mărturisească, concret și aplicat, în agoră, anumite valori creștine, anumite porunci ale lui Dumnezeu, care tulbură interesele omului politic – cea mai deranjantă poruncă dumnezeiască pentru politicianul român postdecembrist fiind SĂ NU FURI! – atunci acesta reacționează cu vehemență, în mod grobian și cu o duritate extrem de cinică asemănătoare activiștilor PCR și securiștilor din timpurile dictaturii lui Ceaușescu.

Dacă cumva preotul este și implicat în agora cetății – lider de ong, jurnalist etc., cum este și cazul meu– și promovează prin activități concrete (folosind comunicarea modernă, diferite mecanisme ale transparenței decizionale sau alte mecanisme civice legale) respectarea poruncilor lui Dumnezeu, atunci politicianul ajunge, în neputința lui sufletească și în boala după înavuțire și putere care-i macină sufletul, să-l considere pe preot asemenea unui inamic politic.

Politicienii români îi vor pe preoți exilați între zidurile bisericilor, unde să predice cum vor, dar fără să tulbure interesele politice, ba dimpotrivă, dacă este posibil, să ajute la satisfacerea unor astfel de interese, de multe ori imorale... (articol integral -ACTIVENEWS-)

luni, 7 noiembrie 2016

EDITORIAL: „Maşina de spălat” electorală şi norocul propagandistului mercenar de presă: „Trei parale bârfirea, două minciuna, și nerozii… două de-o para!”



Plină presa românească de articole politice. Unii laudă, alţii înjură, mai toţi bârfesc, minciună cât cuprinde şi cam toate cele zise sunt nerozii stupide! Se intensifică un fel de întrecere socialistă între felurite ziare, posturi tv şi site-uri media pentru promovarea clientului politician. Fiecare dintre propagandiştii mercenari de presă simte că e musai să-şi exprime loialitatea, cât mai pe înţelesul alegătorului, faţă de clientul politic plătitor, direct proporţional cu suma încasată.

O adevărată maşină de spălat mizeria de pe faţa politicienilor s-a pus în mişcare prin presa românească.

Politicianul mediocru, incult şi parvenit, orgolios posesor de doctorat cu plagiat, este spălat din condei, şi transformat în „om de mare valoare profesională, culturală pentru societate şcl, şcl”, „mare cararacter” căruia dumneata, onorabile domn cetăţene alegător, trebuie să-i dat votul.

Politicianul încurcat cu niscaiva dosare penale, în paginile cărora se zbenguie cifrele unui jaf de milioane comis asupra banului public, este şi el spălat de limba măiastră a mercenarului de presă şi transformat, ca râioasa broască din poveste pupată de prinţesă, în prinţul fermecat, „marele om de onoare pe care duşmanii politici îl vânează cu metode de poliţie politică”, politicianul cinstit şi jertfelnic pentru ţară pe care trebuie să-l (re)alegi în viitorul parlament, onorabile domn cetăţean alegător, spre binele şi prosperitatea (sic!) naţiunii noastre... Articol integral - Monitorul de Oltenia -

miercuri, 12 octombrie 2016

ACTIVENEWS: Elita tehnocrată, multiculturalist-globalistă vs. Elita național-creștină – lupta pentru renașterea națională


Peste puțină vreme vom merge să votăm pentru un nou Parlament național. Probabil că vom participa la cel mai urât moralicește, tensionat și violent, cel puțin la nivel de propagandă, scrutin electoral parlamentar din ultimii zece ani. România este în criză de identitate, Națiunea Română se micșorează prin cea mai gravă criză demografică cunoscută în istoria ultimului secol, Statul Român este destructurat, lipsit de independență, cu economia și resursele strategice controlate de capitalul străin, cu unitatea teritorială în pericol. La granița noastră de est se adună câinii războiului, întărâtați de politica agresivă a SUA și a Rusiei.

Suntem în criză. O criză profundă – spirituală, politică, economică și de sistem – în care se afundă Națiunea și Statul Român, o tragedie care ne impune asumarea imediată a unei lupte de renaștere națională. Această luptă este complexă, presupune mari eforturi de gândire și organizare și trebuie să spunem că ea nu se limitează doar la acțiunea politică, așa cum ar crede unii. Dacă renașterea națională a națiunii noastre ar fi apanajul exclusiv al vieții politice, poate că ar fi ceva mai simplu de realizat acest imperios deziderat național, însă o forță politică loială interesului național nu poate să apară în lipsa unei elite care să fie mânată de idealuri naționale și creștine.

Prin urmare, salvarea noastră de la un faliment național total și ireversibil stă în renașterea unei elite cu adevărat românești, loială intereselor naționale și valorilor creștine, dornică să reașeze România într-o poziție demnă și respectată în marea familie a națiunilor europene.

Totuși, agora politică rămâne linia întâi a frontului renașterii naționale. Din acest motiv, criza politică trebuie privită în detaliu și cu o mare seriozitate, astfel încât să fie corect înțeles contextul politic în care se poartă lupta de renaștere națională.

Trebuie spus, în primul rând, că această criză devastatoare în care se zbat partidele politice din România – măcinate de corupție, de nepotisme, de trădări și incapabile să se mai definească doctrinar și ideologic – nu este o criză a partidului, ca instituție, deși este evidentă intenția activiștilor neomarxismului cultural care infestează Europa, ca instituția partidului să fie eliminată pentru a lăsa locul unor experimente de laborator salvaționiste, „hipster” și multiculturaliste. De fapt, criza partidelor este o criză a elitelor, căci partidele politice postdecembriste, să le numim „clasice” – PSD, PNL, UDMR și alte cioburi, precum PMP, PNR, ALDE etc. – nu sunt întemeiate, susținute de vreo elită națională și creștină, ba nici măcar de vreo clasă socială. Ele au eșuat, ca un fel de clanuri cu apucături semi-tribale, în mlaștina mafiei politico-economice, unde numitorul comun este dorința bolnăvicioasă, animalică de a frauda și jefui avuția națională și bugetul statului.

Absența unei elite politice românești veritabile, națională și deopotrivă creștină, eșecul clasei politice românești post-decembriste de a se constitui într-o astfel de elită, au lăsat locul pentru apariția unei elite crescută în condițiile artificiale ale laboratorului mutliculturalist și globalist, o elită care se autodefinește ca fiind fie tehnocrată, fie civică, fie salvaționistă. (articol integral -ACTIVENEWS-)

duminică, 3 iulie 2016

ROSTonline.ro: Despre falimentul democraţiilor parlamentare – Învăţăminte peste timp (Revista „Gândirea”, Nr.1, An I, 1 Mai 1921)


Motto: ”Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine, Tu te-ntreabă şi socoate.
Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,Tu rămâi la toate rece.”

(Glossă, de Mihai Eminescu)
Intrarea în faliment a democrației europene unionale
Brexit-ul – marea criză apărută în procesul de construire a supra-statului U.E. – şi decăderea morală din Parlamentul Ţării – subiectul cel mai discutat în agora românească –, deşi fenomene social-politice manifestate în zone geografice, în culturi şi mentalităţi, dar şi în conţinuturi diferite, reprezintă efecte ale unei cauze comune, marea dramă a timpurilor noastre: intrarea în faliment a democraţiei europene întemeiată pe economia capitalistă neoliberală.
Brexit-ul – fără a insista prea mult pe un subiect discutat în aproape toate detaliile, consecinţele şi interpretările sale – este proba de foc prin care Istoria testează elitele pan-europene în predispoziţia lor de a accepta criza democraţiei europene, asumându-şi adoptarea unor soluţii care să întoarcă puterea în mâinile Naţiunilor Europene, sau dimpotrivă, de a acţiona arbitrar pentru întărirea centralismului instituţional, a birocratizării şi nivelării supra-naţionale a unei Uniuni Europene transformată în sămânţa viitoarelor State Unite ale Europei (S.U.E.). Reacţiile majorităţii liderilor europeni – cu precădere a celor puternici, care profită în mod direct, atât personal, cât şi ca grup de interese, de existenţa U.E., dar şi a liderilor dineşaloanele doi care şi-au asumat situaţia de slujitori ai celor dintâi – tind să demonstreze că Brexit-ul se poate transforma, pentru camarila birocraţilor şi politicienilor de la Bruxelles, într-o nesperată oportunitate de a accelera înfiinţarea Statelor Unite ale Europei. 
În context, falimentul democraţiei europene este confirmat nu doar de această intenţie de accelerare a centralizării, instituţionalizării şi birocratizării U.E. într-o nouă structură a S.U.E., ci mai ales de reacţiile de antipatie, ba chiar de condamnare, a gestului suveran al Naţiunii Britanice de a decide dacă îi mai este sau nu de folos apartenenţa la structura unională. Politicieni, analişti politici, lideri ai societăţii civile, mercenari din mass-media au lansat o adevărată ofensivă de condamnare a Brexit-ului – prezentat ca fiind rezultatul nu al voinţei britanicilor exprimată prin intermediul unui mecanism democratic, ci al unor manipulări periculoase ale politicienilor populişti din U.K. – acţiune completată de o insistentă punere sub semnul întrebării a dreptului Naţiunilor Europene de a se exprima prin intermediul unor referendumuri.
Ameninţati de probabilitatea destul de mare ca şi alte naţiuni din U.E. să decidă organizarea de referendumuri pe subiectul rămânerii/ ieşirii din Uniune, liderii politici europeni adepţi ai S.U.E. au decis să declanşeze o serie de acţiuni menite să elimine această consultare a naţiunilor care s-ar dovedi fatală pentru viitorul construcţiei statale trans-europene. Altfel spus, Uniunea Europeană, entitate înfiinţată în scopul protejării şi promovării democraţiei, decide să acţioneze prin măsuri anti-democratice pentru a se salva…
În România, falimentul democraţiei este în plină desfăşurare şi atinge forme groteşti de manifestare. Avem un guvern format din tehnocraţi şi exprimând o excepţie de la regula democratică – guvernul nu exprimă voinţa electoratului şi nici... (articol integral - ROSTonline.ro -)

vineri, 1 iulie 2016

ACTIVENEWS: Brexit, britanicii, europenii, românii și o întrebare: Quo Vadis, Europa?



Britanicii au ales Brexit, Regatul Unit redevine stat pe deplin independent și suveran, iar pentru supușii Majestății Sale Regina Angliei se deschide un drum plin de greutățile inerente refacerii organismului național, după decenii de degradare produsă de globalizarea și integrarea europeană.

Mulți se bucură de acest Brexit, mulți se întristează, iar câțiva, anume Stăpânii acestui Matrix în care s-a transformat lumea, caută febril alternative la situația de criză pentru Sistem, criză pe care au acceptat-o ca posibilă, însă au estimat-o de o probabilitate extrem de mică. Firesc, s-au folosit numeroase pârghii de influență a maselor: mass-media, entități din societatea civilă, partidele pro-UE, birocrația UE și mai ales, o propagandă al cărei nivel de deșănțare și penibil l-am mai întâlnit doar în timpurile dictaturii lui Ceaușescu. Totuși, în ciuda acestui supra-control la care, subtil și dificil de dovedit, este supus cetățeanul europea și implicit, cetățeanul britanic, Națiunea Britanică a decis să părăsească U.E.

Privesc la televiziunile de știri și publicațiile de pe la noi, deținute/finanțate de forțe loiale Matrix-ului și mă îngrozesc de felul în care este prezentat acest eveniment istoric. Nicăieri nu se discută despre cauzele reale care au provocat Brexit. Dimpotrivă, lamentările gen "Vai, vai, ce dezastru, apocalipsa, nenorocire" etc. se împletesc cu amenințări mai mult sau mai puțin voalate la adresa britanicilor, gen "Vedeți voi, criză economică, lira sterlină se prăbușește, veți intra în haos, sfârșitul UK" etc. Matrix alege să fie tâmpit, neagă evidența și prezintă Brexit, nu ca voință a britanicilor și deopotrivă efect al crizei Sistemului, ci ca un fel de "automutilare" a britanicilor. Din când în când, se mai aruncă abureala penibilă cu "Putin e de vină!", dovada supremă a cretinismului care tinde să cuprindă mintea celor care conduc destinele U.E. Jignitor, stupid și inutil... (articol integral -ACTIVENEWS-)

ACTIVENEWS: Instituționalizarea republicană a Casei Regale - un răspuns pentru domnul profesor Alexandru Muraru


Într-un interesant, măcar ca eleganță a argumentării, articol publicat sub titlul "Distorsionarea adevărului în cazul proiectului de lege privind Casa Regală", în Revista Timpul (link), domnul profesor Alexandru Muraru aduce unele argumente în susținerea tezei că instituționalizarea republicană a Casei Regale ar fi "un pas mare înainte pentru societatea românească."

Într-o încercare de dialog, deocamdată virtual, să luăm la rând afirmațiile domnului profesor: "Casa Regală s-a văzut în ultimii 26 de ani și cu predilecție în ultimii 15 ani în imposibilitatea de a desfășura toate proiectele de diplomație publică, de reprezentare, de participare în acțiuni sociale, cu rol economic și simbolic în beneficiul românilor, în interiorul și în afara granițelor, din pricina lipsei unui cadru legal (personalitate juridică proprie), de o așezare într-un statut oficial dat, nu de politicieni, ci pentru români și în beneficiul țării."

Aproape de la începutul scrierii domniei sale, profesorul Alexandru Muraruașează Casa Regală, poate că fără voie, în poziția defensivă și oarecum periferică, de anexă, în raport cu Republica, de entitate simbolică, atribuind proiectelor Casei Regale doar două roluri: cel economic și cel simbolic. Din această scurtă lamentatio despre precaritatea resurselor Casei Regale, lipsește rolul politic activ, de stindard al luptei pentru Restaurația Monarhiei Constituționale, adică tocmai dimensiunea care cuantifică speranța tuturor românilor monarhiști - a schimba sistemul republican corupt, prin restaurația Monarhiei Constituționale, prin reașezarea Familiei Regale pe Tronul Țării.

Ignorând acest rol politic și profund reformator, domnul profesor Alexandru Muraru insistă însă asupra aspectului juridic și induce ideea că pentru Casa Regală ar fi absolut necesară "o personalitate juridică proprie, o așezare într-un statut oficial dat, nu de politicieni, ci pentru români și în beneficul țării". Aici, domnul profesor demonstrează o măiestrie în utilizarea, manipularea cuvintelor. Realitatea este că personalitatea juridică va fi dată Casei Regale, în cele din urmă, tot de politicieni, fie printr-o lege adoptată în Parlamentul republican (cum este foarte probabil să se întâmple), fie printr-o hotărâre de guvern (care guvern, de orice conținut ar fi - tehnocrat sau politic - exprimă, totuși, o voință politică a unor oameni politici). Beneficiul pentru români și pentru țară este doar o "promisiune de viitor", prezentul nu aduce argumente în susținerea presupusului beneficiu, iar trecutul este deja epuizat și eventual, poate să fie compromis prin instituționalizarea republicană a Casei Regale.

Spune domnul profesor:
"Casa Regală a României este un caz unic în Uniunea Europeană din perspectiva unei familii nedomnitoare care are atâtea angajamente publice, beneficiază de atâta simpatie și notorietate, încât rolul său legal și instituțional nu poate rămâne în avanpremiera trecutului și a tradițiilor. Nu poate rămâne fără progres, nu poate rămâne la nivelul anilor 90, nu poate stagna, nu poate rămâne într-un perpetuu rol de ambiguitate din perspectiva statutului său recunoscut de statul român și de instituțiile românești.  Susținătorii monarhiei au sperat mereu la o reîntoarcere pe tron a Majestății Sale Regelui sau o întronizare a Principesei Margareta. Iar ultimii 26 de ani de ani au demonstrat că familia regală este pe deplin validată de români, de generații întregi, de istorie, încât rolul și anvergura sa nu pot fi știrbite de nimic. O victorie imensă a ideii monarhice și a Casei Regale."

Domnul profesor omite faptul că "simpatia și notorietatea" de care se bucură Casa Regală s-au acumulat într-un traiect istoric caracterizat pe de o parte, de falimentul unei... (articol integral -ACTIVENEWS-) 

luni, 6 iunie 2016

ACTIVENEWS - Alegeri locale 2016: Sfârșitul "Revoluției Colectiv", clonarea FSN-ului și moartea clinică a democrației românești



După anunțarea primelor rezultate date de "exit poll"-uri, care confirmă victoria PSD la nivelul Bucureștiului, Președintele USB Nicușor Dan a declarat că Uniunea Salvați Bucureștiul se va transforma în Uniunea Salvați România, partid care va candida la alegerile din toamnă.

Pe un ton de om supărat și amărât, Nicușor Dan a făcut declarațiile care se mai pot face de un politician care cu puțină vreme în urmă se credea deja învingător, cităm:

"Vreau să îi asigur pe bucureștenii care ne-au votat că nu vom face niciun compromis. (...) USB este formată din oameni care nu au mai făcut politică până acum. Sunt oameni care sunt competenți în meseria lor, care fac un sacrificiu față de cariera lor. (...) Nu facem asta pentru bani, facem ceea ce facem pentru binele comun, pentru că actuala clasă politică ne-a dezamăgit de atât de multe ori încât realmente nu se mai putea. (...) Clasa politică a dezamăgit la nivel național. USB devine Uniunea Salvați România și va lupta pentru locuri în Parlament la alegerile parlamentare din toamna acestui an."

Aparent, în aceste cuvinte se poate identifica una din cauzele înfrângerii pe care o suferă Nicușor Dan, anume incapacitatea, refuzul acestuia de a negocia, de a-și asuma compromisul politic. Probabil că situația politică la nivelul administrației publice a Capitalei României ar fi fost alta, dacă forțele de dreapta ar fi reușit să negocieze susținerea unui candidat unic, demers pe care Nicușor Dan l-a refuzat, să nu zic, sabotat, convins fiind că șansele de victorie îi sunt favorabile.

Totuși, dincolo de aparențe, mesajul lui Nicușor Dan pare a fi scris "după dictare" și se constituie în primul gest public al următoarei etape de dezvoltare a unui partid politic globalist, secularist, internaționalist, vector al intereselor corporatiste și promotor al culturii de inspirație neomarxistă care bântuie Europa. De aici, refuzul imediat anunțat de Nicușor Dan - nici măcar nu a așteptat primele rezultate parțiale comunicate de BEC la miezul nopții - privind colaborarea cu alte partide politice, precum și repetarea mecanică, într-un stil care amintește de propaganda proletcultistă, a celor câteva "setări" pe care le-a primit, probabil, de la Stăpâni: "nu am mai făcut politică până acum", "nu facem asta pentru bani, ci pentru binele public", "actuala clasă politică a dezamăgit" etc.

Nicușor Dan și asociații au reușit să execute, deși cu rezultate cu mult sub așteptările și estimările întemeiate pe analizele "de laborator", prima sarcină: să oficializeze transformarea "Revoluției Colectiv" în partid politic. Se naște, cu forcepsul, un nou mutant pe scena politică românească, partidul "Uniunea Salvați România".

Undeva, cineva a decis ca Frontul Salvării Naționale (exprimat în prezent prin cioburile sale PSD, PNL, PMP, ALDE, UNPR etc.) - care multă vreme a fost folositor pentru Stăpâni la distrugerea economiei naționale, la transferul resurselor din mâinile Națiunii Române în proprietatea marilor corporații, la degradarea gravă a identității naționale și înlocuirea ei cu o falsă identitate europeană - să fie înlocuit treptat, tocmai pentru că a dat dovadă de o rezistență neașteptată la toate asediile gen DNA, campanii negative în presa mainstream, cumpărarea unora dintre lideri etc., să fie clonat în acest nou mutant numit... (articol integral ACTIVENEWS)

sâmbătă, 28 mai 2016

ACTIVENEWS - Câteva gânduri pentru semenii noștri Cristian Tudor Popescu, Florin Iaru și Vlad Levente Viski

Foto - ActiveNews

Mobilizarea exepțională a cetățenilor români creștini care, în număr de aproximativ trei milioane, au semnat documentul prin care se solicită apărarea familiei naturale, prin revizuirea Constituției, a provocat inițial un șoc paralizant, iar apoi o reacție aproape isterică din partea "multiculturaliștilor", "pan-europenilor", "seculariștilor" și a unora dintre puținii și insignifianții lideri ai răsfiratei și măruntei comunități LGBT din România.

Prin această nouă tulburare despre "dreptul" membrilor LGBT de a încheia o căsătorie și a întemeia o familie recunoscute de stat - și implicit de a beneficia de toate drepturile care decurg din aceasta, între care cel mai important fiind dreptul de a înfia copii - societatea românească face încă un pas în drumul său, dar și al omenirii, spre Apocalipsă, Parusie și întâlnirea noastră cu Hristos, la Judecata cea de obște. Tensiunea socială este destul de mare, provocări sunt multe, iar resursele celor care atacă familia naturală sunt cu mult mai bogate și mai diverse decât cele ale Coaliției pentru Familie, în ciuda milioanelor de români care doresc să instituționalizeze, prin Constituție, acest tip de familie. 

Activiștii "multiculturalismului" și ai "corectitudinii politice", deși extrem de firavi, ca număr și uneori ca nivel intelectual, dețin însă o mare putere de influență, conferită de forțele anti-creștine în solda cărora au ales să lucreze. Instituții de presă centrale, ziare, televiziuni, platforme media online - multe dintre acestea fie înglodate în datorii imense la bugetul statului, fie cu patroni anchetați penal, fie implicate în jocuri politice murdare - au lansat un virulent atac împotriva Coaliției pentru Familie, a creștinilor și cu precădere, a Bisericii Ortodoxe Române, în numele așa-ziselor "valori ale democrației și Uniunii Europene", sub masca unor pseudo-dezbateri publice - și iarăși trebuie să fac o paranteză și să spun că, din păcate, unii jurnaliști creștini au acceptat să participe la "dezbaterile" respective, girând astfel, o falsă "obiectivitate" a unor forumuri care, în esență, sunt anti-creștine.
Probabil că șocul provocat de succesul imens al campaniei de strângere de semnături în favoarea  instituționalizării, prin revizuirea Constituției, a familiei naturale, desfășurată de Coaliția pentru Familie, i-a făcut pe mulți dintre jurnaliștii, analiștii și activiștii "democrației europene" să-și piardă cumpătul și mai ales, bruma de bun simț și de bună măsură.

În acest context, reprezentativi, cel puțin pentru mine, sunt trei semeni ai noștrii care, de la înălțimea calității lor de persoane publice - fie sufocați de un fel de "mânie proletară", fie timorați și lăsați fără argumente de victoria de etapă a creștinilor - și-au vărsat "oful și amarul" pe cele trei milioane de creștini. Aceștia sunt remarcabilul jurnalist Cristian Tudor Popescu și talentatul poet Florin Iaru - doi oameni ai condeiului tulburați de ispita "multiculturalismului" secularizant și de logica strâmbă a "corectitudinii politice" - alături de Vlad Levente Viski, lider al comunității LGBT, un tânăr analist politic cu un nivel excepțional de pregătire intelectuală, dar din păcate, rătăcit grav în ceea ce noi, creștinii, numim a fi păcatul, boala sufletească a homosexualității.  

Înainte de a încerca un răspuns la afirmațiile - unele jignitoare, altele incorecte și câteva absolut ridicole - făcute de aceștia, trebuie spus că pentru noi, creștinii, marea ispită în toată această dispută cu semenii noștri LGBT și apărătorii lor, rămâne reacția pătimașă, orientată asupra acestora și alimentată doar de setea de dreptate, uitând mila și iubirea de aproapele. Suntem ispitiți să uităm că Biserica lui Hristos condamnă păcatul, însă pe păcătos îl iubește... 

În lupta noastră de mărturisire a lui Hristos, atunci când suntem confruntați cu ispitele venite din priveliștea păcatului ridicat la rang de valoare socială, trebuie să urmăm nu chemarea viscerală a vreunei imediate dreptăți lumești - care într-adevăr, poate să răcorească, pe moment, sufletul însetat după dreptate, dar alungă întotdeauna duhul iubirii de semeni și de Dumnezeu - ci glasul deopotrivă drept și iubitor al învățăturii creștine: "Fraților, chiar de va cădea un om în vreo greșeală, voi cei duhovnicești îndreptați-l, pe unul ca acesta cu duhul blândeții, luând seama la tine însuți, ca să nu cazi și tu în ispită." (Epistola către Galateni a Sfântului Apostol Pavel VI, 1).

Da, recunosc că este extrem de dificil, ba uneori pare a fi imposibil, să răspunzi cu duhul blândeții, după porunca lui Hristos, mărturisită de Apostolul Neamurilor, atunci când cineva îți jignește, îți batjocorește credința, familia sau propria persoană. În rătăcirea lor, diavolul și cei care slujesc acestui înger căzut, se hrănesc cu ura pe care o provoacă în sufletul tău, prin ispitirea pe care o aduc în calea ta. Prin urmare, ar fi un mare păcat să ne lăsăm otrăviți cu această ură, ar fi o gravă eroare de comunicare să răspundem cu ură la atacurile unor semeni ai noștri ca CTP, Iaru sau Viski și totodată, ar fi o teribilă eroare de pedagogie și de tratament duhovnicesc să te cerți cu un om bolnav sufletește, crezând că așa îl ajuți să se vindece...

De aceea, doresc doar să dăruiesc câteva gânduri pentru acești trei semeni ai noștri, nu pentru a impune "dreptatea noastră", ci cu nădejdea că pot fi de folos acestor oameni, spre vindecarea și luminarea sufletelor lor.
***

Spune jurnalistul Cristian Tudor Popescu, în anul 2016 d.Hr.: (articol integral - ACTIVENEWS -)

luni, 23 mai 2016

Unul dintre membri "elitei SS a Auschwitz"-ului românesc a dispărut. Rămâne întrebarea: Cine și unde sunt "marii naziști"?


Sursa foto: Arhiva Hotnews.ro
Dispariția patronului "Hexi Pharma" - accident rutier, sinucidere, asasinat la comandă, substituire de persoane, încă nu știm clar - complică extrem ancheta cu privire la dezinfectanții diluați pe care spitalele de stat românești le-au cumpărat și folosit de peste un deceniu și care se presupune că au contribuit la moartea a câteva mii de pacienți.
Scandalul "Hexi Pharma" dobândise, oricum, caracteristicile unei încercări de mușamalizare în care au aflat un interes comun aproape toți actorii importanți ai scenei politice românești post-decembriste - chiar dacă premizele acestora au fost total diferite.

Unii au încercat să ascundă complicități criminale, estimate în acte de corupție în valoare de milioane de euro. Alții au încercat să ascundă incompetența criminală a instituțiilor statului. Câțiva s-au speriat de perspectiva declanșării - dacă s-ar fi ajuns la dezvăluirea întregului mecanism de "lagăr de concentrare" prin care a fost distrus sistemul de sănătate publică al României - a unei revolte populare cu intensitatea și dimensiunea a câteva mii de "Revoluții Colectiv". Nu în ultimul rând, există și câteva instituții și/sau personaje care vor să profite de scandal fie pentru a "plăti polițe" unor rivali, fie pentru a se salva de confruntarea cu legea, în propriile dosare de corupție.

Oricare ar fi felul morții patronului de la "Hexi Pharma" și oricare ar fi interesele celor care vor profita de această moarte suspectă, există totuși beneficiul public că această acutizare a scandalului "Hexi Pharma" devine marea "bomboană pe coliva" sistemului de sănătate post-decembrist, transformat într-un mecanism de exterminare a bolnavilor.

Să fie marii vinovați ai acestui genocid național doar membri "elitei SS" - comercianții de dezinfectanți diluați, de medicamente false ori experimentale, corupții în halate albe, adică unii dintre profesorii universitari din învățământul academic de medicină care promovează studenții pe bază de "șpagă la examen" sau apartenență la "clanuri de medici" ori unii dintre managerii de spitale, șefii de secții medicale, dintre medicii, asistentele medicale, anesteziștii etc. care solicită și/sau primesc bani pentru faptul că exercită actul medical care oricum le este plătit, prin salariu, de la bugetul statului?

Un genocid se execută cu ajutorul "ofițerilor și soldaților", însă coordonarea lui aparține "generalilor" și mai ales "marilor naziști". Rămânem deci, cu întrebarea: unde și cine sunt "marii naziști" ai sistemului de sănătate publică românesc, când vor fi prinși, anchetați, judecați și băgați la pușcărie, măcar pentru o detenție de 15 ani?

Nu știm dacă vom avea un răspuns corect și rapid la această întrebare, însă există posibilitatea de a înțelege cum s-a transformat sistemul de sănătate publică românesc într-un lagăr național de exterminare, prilej de îmbogățire pentru politicieni, negustori și medici corupți, de experimentare a unor medicamente promovate de marile corporații multinaționale și de asasinare, directă sau indirectă, prin infecții spitalicești și medicație incorectă sau controversată a mai multor mii de români. 

Acest "lagăr de concentrare", acest "Auschwitz" al sistemului de sănătate publică din România se constituie, în fapt, ca un mecanism mafiot extrem de complex, de ocult și cu o putere imensă de auto-apărare și regenerare.  Probabil că dispariția patronului de la "Hexi Pharma" contribuie la întărirea acestui mecanism mafiot. Totuși, dincolo de această dimensiune ocultă a sistemului de sănătate publică post-decembristă, rămân anumite aspecte pe care le poate observa orice român care a fost nevoit să devină "deținut al lagărului". O succintă prezentare a lor ne oferă o imagine suficient de sugestivă a gravității genocidului care se comite în spitalele publice românești de peste două decenii.

"Lagărul de exterminare", numit "sistemul de sănătate publică" din România se caracterizează, "la vedere", cel puțin prin următoarele aspecte negative: (articol integral - ActiveNews -)

marți, 22 martie 2016

ActiveNews: ARDE TURNUL BABEL!



Politica aberantă de deschidere totală - fără criterii de selecție, fără mecanisme de securitate - a granițelor Uniunii Europene pentru refugiați - printre care devine evident că s-au infiltrat teroriști sau emisari ai acestora - dar și acțiunile militare ale SUA și aliaților europeni din NATO în teritoriile predominant islamice din Orientul Apropiat și Nordul Africii, acțiuni lipsite de discernământ politic și mai ales, de necesara predicție a consecințelor politice, altfel spus, obtuzitatea și egoismul liderilor politici euro-atlantici reprezintă cauze principale ale tragediei cumplite provocată de atentatele comise la Bruxelles, una dintre capitalele politice ale Uniunii Europene.

Liderii politici ai Uniunii Europene, care s-au încăpățânat să privească realitățile din spațiul islamic prin ochelarii de cal bolnav ai corectitudinii politice și multiculturalismului integraționist, s-au trezit, șocați, că bombele teroriștilor explodează la doar câteva sute de metri de sediile instituțiilor politice europene. Am privit scârbit la chipurile crispate, să nu zic speriate, ale unora dintre europarlamentarii români care relatau de la fața locului pentru televiziunile de știri românești ce simt ei, cum au trăit ei etc., la Bruxelles, momentele de după atentate. Am înțeles, privind la acești politicieni, că de fapt, curajul lor în a se confrunta cu realitatea se manifestă doar în spatele zidurilor bine păzite ale sălilor Parlamentului European. Ziduri de beton, dar și ziduri ale unei boli sufletești care au izolat pe aleșii cetățenilor europeni de realitate și de adevăr...

În aceste momente sângeroase și triste se vorbește despre unitatea și solidaritatea europenilor, dar și despre necesitatea de a se investi și mai mulți bani, deși se alocă deja sute de milioane de euro la nivelul Europei, în măsuri de securitate. Puțin mai este și se va spune iarăși că trebuie să renunțăm la alte câteva drepturi și libertăți cetățenești, așa cum ne-au cerut să renunțăm la viața privată, atunci când au adoptat legile Big Brother...

Liderii europeni fac declarații tari - cum au mai făcut după recentele atentate de la Paris sau după cele din Spania ori din Marea Britanie, cu ani în urmă - vorbesc de hotărârea lor de a distruge terorismul, de a apăra Uniunea Europeană, de a promova valorile europene etc. Un discurs devenit deja penibil și pe care îl auzim de foarte multă vreme, dar ale cărui efecte sunt total contrare aștepărilor noastre.

Uniunea Europeană nu este mai sigură, dimpotrivă, frica a cuprins sufletele europenilor. De peste un deceniu, bugetele serviciilor secrete și de securitate din Uniunea Europeană au fost mărite în fiecare an cu sume imense, bani care puteau fi folosiți pentru construirea de școli, de spitale sau pentru... (articol integral - ACTIVE NEWS -) 

joi, 10 martie 2016

ACTIVENEWS - Lupta anticorupție între democrație și MATRIX



Prezenţa mea în presa centrală s-a "stabilizat" la două publicaţii: ROST şi ACTIVENEWS. La ROST voi publica analize mai complexe pe subiecte politice, culturale si religioase. La ACTIVENEWS voi publica editoriale pe acelasi tip de subiecte. Va ofer primul editorial scris pentru ACTIVENEWS.

Lupta anticorupție între democrație și MATRIX



DNA-ul trebuie susținut în lupta pe care o duce împotriva corupției - un adevăr de necontestat într-o țară în care doar într-un singur an,administrația locală prejudiciază bugetul statului cu peste o jumătate de miliard de lei (adică peste 100 de milioane de euro!). Un adevăr de necontestat într-o țară în care statul și resursele naționale sunt controlate de o mafie politico-economică cu rădăcinile în eșaloanele 2 și 3 ale PCR și Securității.

Nu știm încă din ce motive - altele decât cele prezentate public - Curtea Constituțională a României a admis, în februarie, o excepție de neconstituționalitate pentru dispozițiile din Codul de procedură penală care stabileau că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției, ci și de alte organe specializate ale statului, în speță de către SRI și/sau alte servicii secrete.

Decizia CCR a produs o puternică ruptură în ceea ce se numea binomul DNA-SRI, un parteneriat cu rezultate notabile în lupta anticorupție. Principalul efect al deciziei, insistent invocat de DNA, a fost că lupta anticorupție va fi lipsită de expertiza și dotările tehnice ale SRI.

Destul de repede a venit, evident, solicitarea de suplimentare a resurselor financiare, umane și tehnice ale DNA, așa cum a fost exprimată de Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Koveși: "În primul rând, avem nevoie de o suplimentare a numărului de polițiști care vor lucra în DNA, dar și o suplimentare a echipamentelor tehnice pe care le folosim, a softurilor, a procedurilor pentru a pregăti din punct de vedere profesional polițiștii care vor lucra în DNA — ceea ce implică o sumă de aproximativ 10 milioane de euro. În această sumă se include și necesitatea de a avea un spațiul suplimentar. (...) În principal, decizia Curții Constituționale obligă procurorii și polițiștii din poliția judiciară să procedeze personal la punerea în executare a autorizațiilor de supraveghere tehnică."
Nu discutăm argumentele Procurorului-șef al DNA. Dacă ne-am limita strict la chestiunea luptei anticorupție în care este implicată DNA și am face abstracție de restul componentelor statului și societății românești, solicitarea și argumentația aferentă ne-ar provoca decât aplauze. Totuși, ne reamintim că... (articol integral - ACTIVENEWS -)

luni, 22 februarie 2016

BLOGURILE ADEVĂRUL: Ce-i de făcut, "Generaţie Facebook"? There is no spoone!



Mii, zeci de mii, sute de mii, poate chiar milioane de români cu drept de vot, cei mai mulţi dintre ei tineri ai "Generaţiei Facebook", încep a se retrage din agora cetăţii româneşti. Entuziaştii de ieri, tinerii "frumoşi şi liberi", activiştii lui "Uniţi, salvăm!" care promiteau să schimbe România, să zdrobească "orânduiala cea crudă şi nedreaptă", tinerele noastre speranţe sunt dezamăgite şi pleacă. Pleacă iarăşi...

Am fost determinat să scriu aceste rânduri după ce am citit, pe Blogurile Adevărul, articolul Efectul? Electoratul Facebook nu va mai vota, sub semnătura reporterului Cristian Delcea.
M-a întristat dezamăgirea izvorâtă din constatările amare pe care le face autorul despre cum au votat tinerii şi despre cum au sperat ei că votul lor va aduce schimbarea în bine a societăţii şi statului nostru. M-a întristat dezangajarea, renunţarea la luptă care sunt mărturisite, printre rânduri, de autor. 
M-a întristat şi deopotrivă dezamăgit, mai ales, concluzia reporterului Cristian Delcea: "Ce-i de făcut, generaţie Facebook? Un like care nu mai este îşi pierde albăstrimea şi se transformă într-un pumn gri. Rămânem aşa, cu pumnii strânşi, unul lângă altul, pentru ca ei să ştie că rezistăm." 
Rămânem doar cu pumnii strânşi? Atât? Pentru nişte pumni strânşi - şi ăia gri - toată zbaterea "Generaţiei Facebook"? Dăm "delete" la "user" şi gata?
Dacă ar fi să rămân în universul PC-ului şi al Internetului, atunci pot spune că eu aparţin "Generaţiei 286/Windows 93", generaţia formată din tineri care, în anii 90, după ce doborâseră o dictatură criminală - sau cel puţin aşa credeam atunci, anume că noi, tinerii ieşiţi în stradă, în Decembrie 1989, îl izgoniserăm pe Ceauşescu de la putere - descoperea minunata lume a "Personal Computer"-rului, a "Windows 93"-ului, a primelor "games" în MS-DOS (Civilization I, Dune I, Panzer General, Duke Nukem, Wolfenstein 3D etc., veteranii ştiu despre ce vorbesc!) şi mai apoi, spre sfârşitul anilor 90, incredibila lume virtuală a Internetului. 
Îmi amintesc că am utilizat un PC 286 cu Win93, pentru prima oară în viaţă, când am început să lucrez la Fundaţia pentru Tineret Dolj, adică în 1995. Văzusem, dar fără să-l folosesc, cu vreo doi ani în urmă, cred că prin 1993, un PC 286 la biroul avocatului care ne făcuse dosarul pentru înfiinţarea Asociaţiei de Tineret CELEST Dolj, unde am fost o vreme lider. 
O asociaţie înfiinţată împreună cu zeci de tineri entuziaşti, de vârsta mea - abia împlineam 23 de ani - cu toţii hotărâţi să ne bucurăm de libertatea dobândită şi să luptăm cu sistemul. Simţeam noi - era mai mult instinct, decât raţiune, deşi "gustasem" din Mineriade şi din Piaţa Universităţii - că sistemul supravieţuise lui Decembrie 1989, că lucrurile nu sunt defel curate, că activistul PCR, deşi îmbrăcat în haine schimbate de "democrat", tot un nenorocit de activist comunist rămâne. 
Generaţia mea nu a fost prea mult ajutată de Internet - ba chiar deloc, dacă mă gândesc mai bine - pentru a lupta cu neocomuniştii lui Iliescu, cu Mineriadele lui, cu partidul-stat renăscut de către găştile foştilor membri ai eşaloanelor 2 şi 3 ale PCR şi Securităţii, cei care conduc, de fapt, şi România de astăzi. Spre sfârşitul anilor 90, abia dacă învăţasem utilizarea email-ului şi a Word-ului. Noi nu am avut prea mare acces la tehnologie, dacă ne comparăm cu "Generaţia Facebook"... 
De fapt, nu tehnologia de comunicare şi procesare a informaţiei sau absenţa ei, a avut importanţă în faptele, bune sau rele, ale generaţiei mele. Nu lipsa lui "Facebook" ne-a determinat pe unii dintre noi să abandonăm dorinţa de a face politică şi să rămânem implicaţi în societatea civilă, ca militanţi în diferite ONG-uri. Nu lipsa lui "Facebook" i-a determinat pe alţii dintre membri generaţiei mele să se implice în politică şi să piardă pe drum idealurile curate de care erau animaţi la începutul anilor 90, transformându-se din contestatari ai sistemului - MATRIX, cum îl numesc eu - în slujitori loiali, ba chiar în "programatori" ai acestui MATRIX care ne distruge speranţele şi ne ruinează viaţa. 
Faptele generaţiei mele au fost condiţionate de viziunea noastră despre lume şi viaţă, formată în anii comunismului, din lecturi interzise, dar şi pervertită în acei ani de sistemul aberant de dezumanizare şi îndoctrinare la care ne-a supus dictatura comunistă. (articol integral BLOGURILE ADEVĂRUL)

miercuri, 10 februarie 2016

BLOGURILE ADEVĂRUL: România lui Dragnea - România "1984"

"Dacă vrei o imagine a viitorului, închipuie-ţi o cizmă zdrobind mutra unui om – şi asta pentru vecie.”
(George Orwell, "1984")

Defaimare sociala - fapta sau afirmatia prin care o persoana este pusa in situatie de inferioritate pe temeiul apartenentei sale la un anumit grup social. "categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trasaturi de gen, varsta, rasa, religie, origine etnica, limba materna, traditii culturale, orientare sexuala, origine sociala, avere..." (din Legea "Defăimării" a lui Dragnea)


Clasa politică din România - care se dovedeşte a fi populată tot mai mult de indivizi cu apucături antinaţionale, antidemocratice şi trădătoarea - primeşte un cadou nesperat de la domnul Dragnea: LEGEA DEFĂIMĂRII.
Fac precizarea, de la bun început, raportându-mă la această viitoare lege, că articolul meu va avea în conţinutul său multe afirmaţii defăimătoare la adresa originii sociale, tradiţiilor culturale (a se citi "mentalităţi") şi averii unora dintre indivizii care fac parte din clasa politică românească.
Într-o argumentaţie demnă de cartea lui George Orwell "1984", Legea Dragnea a Defăimării vine şi se alătură altor aberaţii legislative - precum "legea antilegionară" sau iniţiativa de eliminare a disciplinei Istorie din programa şcolară, prin aşa-zisa noua reformă a învăţământului - aberaţii prin care se încearcă remodelarea şi/sau ştergerea trecutului naţional, conform intereselor şi viziunii strâmbe a unei adunături de indivizi mediocri şi cu tradiţii culturale comunisto-staliniste, uniformizarea cenuşie a prezentului, după poftele unor indivizi care sunt deranjaţi de resturile de libertate pe care le mai avem, care resturi îi încurcă în jaful prin care îşi rotujnesc averile, toate acestea probabil în scopul de a se construi un viitor în care cetăţeanul nu trebuie să fie mai mult decât un "minion" al sistemului, un "sclav pe plantaţie".
Să-l întrebăm pe domnul Dragnea:
1. Dacă zic şi fac dovada că în PSD, PNL, PMP, în diferite alte partide şi/sau în instituţii ale statului român sunt membri de seamă mulţi indivizi care şi-au început cariera colaborând cu PCR, ba chiar şi cu Securitatea, în vremea lui Ceauşescu, ESTE DEFĂIMARE?
2. Dacă zic şi fac dovada că mulţi dintre membri de marcă ai aşa-ziselor elite româneşti actuale sunt odrasle de foşti politruci stalinisto-comunişti, dovediţi că prin funcţiile lor au susţinut dictatura comunistă, odrasle mediocre promovate în sistem datorită relaţiilor familiei lor, care odrasle au aceeaşi atitudine marxisto-ateistă şi anti-naţională în activitatea lor, ESTE DEFĂIMARE?
3. Dacă zic că PSD, PNL şi PMP sunt partidele care au dat cel mai mare număr de corupţi din mediul politic românesc - evident, PSD ocupă locul I, dar nici cu PNL sau PMP nu ne ruşinăm - indivizi care au distrus economia şi stabilitatea democratică a statului român, ESTE DEFĂIMARE?
4. Dacă zic că România a fost şi este condusă de guverne care au subordonat interesul naţional unor interese străine şi au transformat România într-o colonie pentru marile corporaţii multinaţionale, ESTE DEFĂIMARE?
5. Dacă public un studiu istoric şi arăt apartenenţa la o anumită etnie a miilor de indivizi care au condus la nivel înalt, în anii 50, aparatul de partid şi represiv din Republica Populară Română, mulţi dintre ei aduşi în ţară de Armata Sovietică a lui Stalin, indivizi care au asasinat în Gulagul comunismului românesc elita intelectuală, politică şi economică a României interbelice, ESTE DEFĂIMARE?
6. Dacă, în calitate de creştin şi preot, afirm public, în studii şi în predică, faptul că Biblia condamnă anumite comportamente sexuale şi le consideră păcate grave care nu trebuie acceptate, ridicate la rangul de valori aşa-zis morale în societate, ESTE DEFĂIMARE? (articol integral BLOGURILE ADEVĂRUL)

luni, 4 ianuarie 2016

Something is rotten in the state of "Colectiv"...


Colonel STS Ştefan Enache: "Eu ştiu ce a fost acolo la... când au dat ăia foc! Eu le-am spus: „D-acolo nu scapă nimeni!" Păi, acolo a fost dat de aia şi când a ajuns flacăra a făcut prăpăd acolo." Traian Băsescu: "Ceva nu se leagă. Întârzierea în prezentarea rezultatelor expertizei de la Petroşani, deci ceva nu este în regulă. Probabil rezultatele experimentale nu duc la toate concluziile acreditate până acum."

Dacă încercăm să punem o etichetă peste anul 2015, atunci am spune că a fost ANUL "COLECTIV". Totuşi, la acest moment, încă nu ştim ce a fost, de fapt, Fenomenul "COLECTIV".
A fost cumva doar un teribil şi sângeros incendiu într-o speluncă ce funcţiona ilegal şi imoral, o dramă înfiorătoare care a declanşat o energică descărcare nervoasă a zeci de mii de oameni, având ca rezultat prăbuşirea guvernării PSD (deja compromisă de gruparea Ponta!) şi instalarea unui guvern tehnocrat, mult mai flexibil la anumite comenzi şi folositor forţelor politice aflate în competiţie cu PSD-ul, pentru controlul administrării resurselor naţiunii? A fost oare o macabră şi criminală manipulare politică operată de forţe rămase deocamdată necunoscute, care au folosit (au provocat?) drama din "Colectiv" pentru a reaşeza România pe o anumită traiectorie, necesară lor în complicata şi complexa geopolitică a spaţiului est-european?
A fost Fenomenul "COLECTIV", de fapt, expresia ultra-sângeroasă a prostiei crase, a nepăsării criminale, a corupţiei endemice, a entuziasmului pueril şi fără finalizare, a lipsei unui real spirit civic - cel consecvent şi permanent asumat - a oportunismului cinic şi politicianismului grotesc ce caracterizează, deopotrivă, pe cei mai mulţi dintre conducătorii şi dintre cei care acceptă să fie conduşi de aceştia, în entitatea statală românească post-decembristă, anormală prelungire a fostelor aberaţii comuniste RPR-RSR, în prezent eroare istorică ce este cunoscută sub numele de Republica România?
Începutul de an 2016 cunoaşte un zgomot tot mai deranjant (pentru unii!) făcut de relansarea a ceea ce acum se cheamă Scandalul "Colectiv". (articol integral - BLOGURILE ADEVĂRUL-)