Alegerile Europarlamentare 2014 în Dolj – extazul PSD, supraviețuirea PDL și agonia PNL

Echipa tânără a PSD Dolj, condusă de parlamentarii Claudiu Manda, Valentin Zgonea și de primarul Craiovei Lia-Olguța Vasilescu, a reușit una dintre cele mai bune performanțe electorale din istoria PSD Dolj, spulberându-și adversarii la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. După o campanie electorală foarte bine organizată, în care a fost utilizată inteligent superioritatea tactică oferită atât de numărul primăriilor controlate de PSD în Dolj, cât și eficiența militanților partidului care s-au implicat în număr foarte mare în activitatea de propagandă, victoria înregistrată de echipa Manda-Zgonea-LOV reconfirmă rolul organizaţiei social-democrate doljene de forţă internă importantă în cadrul structurii naţionale a PSD.

Doljul devine astfel un teritoriu adjudecat de PSD şi spaţiu propice obţinerii unor rezultate foarte bune la alegerile prezidenţiale din toamnă. Presiunea şi exigenţele la care trebuie să reziste membrii echipei Manda-Zgonea-LOV sunt foarte mari, pe măsura aşteptărilor pe care le va avea conducerea centrală a PSD. Condiţiile sunt însă favorabile, tânăra echipă de conducere a PSD-Dolj nu are inamici interni, activitatea primarului Craiovei Lia Olguța Vasilescu este tot mai dinamică și mai benefică pentru craioveni, schimbând în bine chipul orașului, nu există un “baron” PSD puternic în Dolj care să ridice pretenția de a modela, controla politica organizației locale a PSD, iar adversarii politici din zonă sunt fie slabi, fie în semicomă.

PDL Dolj se poate bucura că Marian Jean Marinescu a fost reales în Parlamentul European. Ar fi fost nedrept pentru Marian Jean Marinescu, dar şi pentru România, ca un europarlamentar cu experienţa lui „Marijean” să... (articol integral -Ora de Dolj-)

Românii şi Europarlamentarele 2014 - între dorinţă şi putinţă

Una peste alta, toate câte s-au întâmplat şi se vor întâmpla în urma acestor alegeri europarlamentare, nu aduc nimic nou pentru cei mai mulţi dintre români, inclusiv pentru cei care au refuzat să-şi exercite votul. Politicienii români rămân neschimbaţi în metehne şi apucături, iar U.E. nu se opreşte din naufragiu, ci doar îşi schimbă cârmacii.

Prezenţa la vot la Europarlametarele 2014 a fost de peste 30% - un procent superior alegerilor europarlamentare din 2009 - dar sub media europeană de aproximativ 43% participare a cetăţenilor europeni. Aproape o treime din cetăţenii români cu drept de vot s-au prezentat la urne şi şi-au exprimat voinţa în legătură cu reprezentarea României în Parlamentul European.

Românii rămân eurosceptici şi dezinteresaţi de exercitarea drepturilor democratice pe care le oferă mecanismele Uniunii Europene. De fapt, nu numai românii, ci majoritatea cetăţenilor U.E. Marile erori comise de instituţiile europene în combaterea efectelor crizei economice - între acestea dificil de uitat/iertat fiind sacrificarea clasei de mijloc şi a păturilor sărace europene şi salvarea castei celor bogaţi şi a sistemului bancar privat, prin utilizarea rezervelor financiare ale statelor membre - creşterea şomajului, cu precădere în rândul tinerilor, falimentarea afacerilor mici şi mijlocii, pauperizarea fermierilor şi felurite alte grozăvii economice aducătoare de faliment şi sărăcie au deteriorat încrederea în mecanismele U.E., încurajând euroscepticismul.

Românii au refuzat să participe la vot nu numai datorită dezamăgirii faţă de U.E., ci mai ales pentru că sunt sătui de circul mizerabil al scandalului de mahala în care s-a transformat viaţa politică din România, de corupţia din administraţia publică, de manipularea politizată a Justiţie, de minciuna ridicată la nivel de politică de stat, altfel spus, cei mai mulţi dintre români nu au mers să voteze pentru că ei simt nu mai au perspectiva unei vieţi normale şi prospere nici în propria ţară şi nici în U.E.

Vor înţelege politicienii mesajul acestui evident refuz de a participa la viaţa politică europeană pe care l-au exprimat cetăţenii români prin neparticiparea la vot? Puţin probabil, căci animalul politic mioritic are obrazul gros şi burdihaiul mare...

Să aruncăm o privire asupra rezultatelor votului - aşa cum erau cunoscute la miezul nopţii dintre 25-26 mai 2014.

PSD obţine un scor istoric. După o campanie aproape perfect organizată şi implementată, utilizând fără ezitare avantajul tactic al numărului de primari PSD din teritoriu şi mobilizând vestita şi eficienta armată de activişti şi votanţi, PSD înscrie (cel puţin până la ora când scriu aceste rânduri) cel mai bun scor al unui partid social-democrat la nivelul Uniunii Europene. Victor Ponta îşi consolidează poziţia în... (articol integral în -Adevărul-)

Campania electorală și ”mâzgălitorii” de ziduri

Alegerile europarlamentare 2014 reprezintă un eveniment deosebit de important pentru viitorul imediat al României. În ziua de 25 mai vom alege reprezentanții noștri în Parlamentul European, una dintre cele instituțiile principale ale Uniunii Europene. Miza este extrem de mare, atât pentru noi, cetățenii, cât și pentru politicieni. Pe de o parte, dacă vom alege oameni capabili și loiali României în Parlamentul European, probabil că vor crește șansele ca Uniunea Europeană să redevină a noastră, a europenilor. Pe de altă parte, un scor bun obținut de un partid la europarlamentare reprezintă o mare oportunitate pentru a a ajuta candidatul partidului la funcția de președinte al Republicii, la alegerile prezidențiale din a doua parte a acestui an. Rezultă că tensiunea și iritarea în rândul politicienilor și activiștilor de partid sunt tot mai mari.

Totuși, nu înțeleg, de ce această agitație a politicienilor români, această dorință de a obține cât mai multe mandate de europarlamentar, trebuie să provoace distrugerea unor clădiri din centrul orașului Craiova? Nu înțeleg, de ce în campania electorală unii rătăciți ai politichiei românești folosesc jignirile la persoană, calomnia și distrugerea de bunuri?

Activiștii huligani și patronii lor politici cred că vor aduce voturi partidului și candidaților, dacă mâzgălesc pe ziduri înjurături și alte mizerii?... (articol integral -aici-)

* * *

sursa foto: www.craiovaforum.ro

Alegerile Europarlamentare (Episodul 2) - Biserica şi alegerile: pe cine să NU voteze creştinii români

Dacă ne numim creştini, purtând numele lui Hristos, atunci să fim creştini în toate zilele vieţii noastre. O astfel de zi a vieţii noastre de creştini va fi şi 25 mai 2014, când suntem chemaţi să ne alegem reprezentanţii în Parlamentul European. Dacă ne dorim ca acest parlament să nu se transforme într-un nou Turn Babel, dacă ne dorim ca Europa să redevină creştină, atunci să alegem pe acei candidaţi care urmează învăţătura lui Hristos.

Vă mărturisesc că doream să postez, în mini-seria numită ”Alegerile Europarlamentare” (din care am publicat primul episod care poate fi lecturat -aici-), un studiu despre prezenţa candidaţilor în realitatea virtuală a Internetului. Voi amâna publicarea articolului respectiv şi vă propun să medităm împreună asupra unui subiect deosebit de important, anume atitudinea unui creştin în faţa urnei de votare.

Totodată, vă mărturisesc şi faptul că am luat hotărârea să scriu despre acest subiect după ce am lecturat articolul fratelui în slujire şi colegului de blog, preotul Bogdan Tănăsescu, articol care pe de o parte, mi-a oferit ocazia unei rememorări a poruncilor lui Hristos, iar pe de altă parte mi-a trezit dorinţa de a lămuri cu şi mai mare claritate şi fermitate care trebuie să fie atitudinea creştinilor şi implicit, a Bisericii lui Hristos faţă de procesul electoral din democraţie.

Prin urmare, vă îndemn să NU votaţi partidele şi candidaţii care nu respectă poruncile lui Hristos. Îndemnul meu, pe cât de simplu de enunţat, pe atât de dificil este de detaliat. Totuşi, voi face încercarea de a vă oferi câteva necesare lămuriri şi astfel, de a vă ajuta să votaţi sau să nu votaţi în deplină comuniune cu poruncile lui Hristos şi deopotrivă, cu împăcarea că aţi ales în agora europeană nişte dregători creştini ori dimpotrivă că aţi salvat-o de prezenţa unor nevrednici.

Să nu-i votăm pe cei care încalcă cele 10 porunci dumnezeieşti 

Porunca I - Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.

Dacă un candidat se închină la idoli străini şi urmează legăminte ori porunci idoleşti, căutând prin această închinare să obţină putere lumească şi egoistă asupra semenilor săi, să nu-l votăm!

Dacă un candidat şi-a făcut idol din puterea lumească, pe care o foloseşte spre folosul său personal şi împotriva poruncilor lui Dumnezeu, a intereselor Statului Român şi Naţiunii Române, să nu-l votăm!

Dacă un candidat a promovat legi care sunt împotriva poruncilor lui Dumnezeu ori dacă este ateu, să nu-l votăm! 

Porunca II - Să nu-ţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor.

Dacă un candidat şi-a făcut idol din iubirea de arginţi şi se închină banilor... (articol integral -aici-)

Alegerile Europarlamentare (Episodul 1) - Începutul campaniei electorale între mahalaua politică românească şi criza Uniunii Europene

Câteva observaţii despre începutul campaniei electorale 

S-a dat startul la campania electorală pentru alegerile europarlamentare, adică ”Lume, lume, vine circul!”. Partidele politice îşi reamintesc de alegătorul român, îi fac declaraţii de dragoste şi năvălesc spre mintea şi sufletul lui cu promisiuni, laude de sine şi acuzaţii. Promisiuni despre toate câte vor face candidaţii lor, dacă îi (re)alegem ca parlamentari europeni, laude despre câte au făcut ei prin Parlamentul European ori la guvernarea ţării şi acuzaţii la adresa adversarilor politici, despre cât de incompetenţi, hoţi şi mincionoşi sunt aceştia. Într-un autentic stil caragialian şi balcanic de abordare a politicii, începutul de campanie electorală este cu scandal şi cu încălcarea vădită a moralei politice (dacă o mai exista vreuna!) şi a stabilimentului constituţional. Preşedintele Republicii dă buzna în campania electorală şi caută să fixeze liniile directoare ale dezbaterii electorale, amestecând nepermis şi neconstituţional necesare teme de discuţie cu atacuri împotriva adversarilor unei formaţiuni politice pe care o păstoreşte mai mult sau mai puţin vizibil. Primul-ministru operează acelaşi amestec ipocrit, aplicând campaniei electorale a propriei alianţe politice eticheta ”anti-băsismului”. Nimic european, nimic naţional! 

În vacarmul scandalului de mahala în care debutează campania electorală pentru alegerile europarlamentare 2014, auzim prea puţine despre Parlamentul European, despre criza politică, socială şi economică profundă în care se zbate Uniunea Europeană, despre eşecul lamentabil al diplomaţiei euro-atlantice în faţa imperialismului rusesc şi despre eventualele soluţii pe care doresc să le promoveze partidele politice româneşti prin intermediul europarlamentarilor. Puţin probabil ca dezbaterile din această campanie electorală să depăşească mediocritatea şi obtuzitatea competitorilor şi să ofere electoratului român oportunitatea de a afla viziunea naţională şi deopotrivă europeană a viitorilor europarlamentari. Mult mai probabil că vom asista la certuri violente între băsişti şi anti-băsişti, între pesedişti şi anti-pesedişti, cu dosare penale scoase de la naftalină şi interceptări ambientale livrate jurnaliştilor-mercenari şi nu în ultimul rând, probabil că vom viziona în direct şi câteva arestări operate spectaculos cu ajutorul celebrilor figuranţi din trupele de mascaţi. Cum spuneam: nimic european, nimic naţional, doar un ”curat murdar” balcanic, dragă alegătorule!   

Al cărei Uniuni Europene mai este Parlamentul European? 

Părăsind mahalaua politică românească, să ne îndreptăm atenţia spre ceea ce ar fi (şi din păcate pare că nu este) miza alegerilor europarlamentare 2014, adică spre problema viitorului apropiat al Uniunii Europene şi pentru că a proiecta un viitor presupune să-ţi cunoşti trecutul şi să-ţi înţelegi prezentul, să încercăm o vedere de ansamblu a stării generale a Uniunii Europene. Uniunea Europeană este în criză, unii spun economică, alţii politică. Criza este vizibilă în viaţa fiecăruia dintre noi, nu numai în statisticile oficiale. 

Însă, ceea ce se comentează prea puţin este că marea problemă care afectează entitatea suprastatală europeană nu este de natură economică, politică, energetică ori militară, ci este aceea a degradării democraţiei. Deşi considerat a fi doar o marotă anti-europeană din arsenalul euroscepticilor şi un paradox discutabil în contextul în care U.E. este definită cu insistenţă, în tratatele de înfiinţare şi documentele sale programatice, ca un garant aproape absolut şi un areal ideal al tuturor drepturilor cetăţeneşti posibile, fenomenul degradării democraţiei în Uniunea Europeană este cât se poate de real şi de periculos. În articolul ”The Political Repercussions of the Crisis. Democratic Legitimacy in Europe” publicat de Enrique Ayala - analist al ”FUNDACIÓN ALTERNATIVAS” - în Raportul ”The State of the European Union - The Failure of Austerity 2012”, se menţionează următoarele: (articol integral -aici-)