Sfârșitul „simfoniei bizantine”Biserica Ortodoxă Română și noile realități economice și politice ale începutului de secol XXI
1.Situația relației dintre
Biserică și Stat în state membre ale Uniunii Europene (dimensiunea juridico-financiară)
„Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în
secolul XXI. Este nevoie de bani, de foarte mulţi bani. Sunt subiecte pe care
biserica probabil nu le îndrăgeşte, dar trebuie să găsim un compromis. Impozitarea
Bisericii este o discuţie pe care am început-o în 2015 cu Patriarhul, nu
într-un mod direct, dar am lăsat să se înţeleagă că undeva, cândva, într-un
viitor foarte apropiat trebuie să discutăm despre acest subiect. Putem să găsim
o formulă pe care şi Biserica să o accepte, şi populaţia să o primească foarte
bine şi anume: trebuie să vedem care sunt acele activităţi cu caracter economic
care pot fi impozitate. Ceea ce luăm de acolo, noi putem să lăsăm în continuare
Bisericii să gestioneze, dar pe o zonă pe care noi, statul, o stabilim, adică
de tip social.” (Ministrul Finanțelor Eugen
Teodorovici – Iulie 2017, declarație pentru Digi24)
„Biserica Ortodoxă Română
plăteşte impozite la stat ca orice altă instituţie. Din punct de vedere
fiscal, cultele religioase din România sunt tratate ca organizaţii de
drept privat şi utilitate publică, fiind asimilate ca regim fiscal cu
ong-urile, fundaţiile, asociaţiile sau alte organizaţii nonprofit.” (Patriarhia Română – Iulie 2017, răspuns la
declarația ministrului de finanțe)
„Nu vorbesc despre o impozitare a Bisericii, doar în a
sublinia mult mai bine şi mai clar rolul acesteia pe care îl are în societate
vizavi de problemele cu caracter social. Adică, acele sume pe care statul
teoretic al trebui să le ia rămân la Biserică. Nu le ia statul deloc, iar
biserica de acei bani întreprinde activităţi cu caracter social pe care statul
le menţionează şi anume: copii cu probleme, persoane cu dizabilităţi, oameni în
vârstă. (...)
Discutăm împreună care sunt acele activităţi pe care statul
ar putea să....(le impoziteze n.r.), dar suma respectivă nu o ia statul şi
rămâne la nivelul bisericii, pentru că Biserica a demonstrat foarte clar că
mult mai bine gestionează acest tip de probleme. Statul a dovedit că este corigent
la acest capitol, de a avea grijă de probleme sociale, iar biserica a făcut
asta foarte bine în ultimii ani. (...) Astfel de acţiuni, să spunem, opresc
acel curent negativ împotriva Bisericii. (...) Este vorba de o evidenţiere a
unor sume de bani cu destinaţie clară către zona socială de care statul din
păcate nu ştie de ani de zile (...) va exista o discuţie informală cu
Patriarhul." (Ministrul Finanțelor
Eugen Teodorovici – Februarie 2018, declarație pentru Antena 3)
„Propunerea ministrului nu este una de impozitare. Este o
falsă perspectivă a ceea ce dumnealui a comunicat. Ministrul s-a referit doar
la o mai accentuată folosire a activităţilor filantropice şi sociale a cultelor
religioase din România, pentru ameliorarea unor stări disfuncţionale din societatea
românească. Ministrul a apreciat implicarea Bisericii şi a spus că Biserica
face asfel de acţiuni filantropice mai bine decât statul, dar că îşi doreşte o
accentuare.” (Vasile Bănescu, purtătorul
de cuvânt al Patriarhiei Române – Februarie 2018, declarație pentru MEDIAFAX).
1.1.Modele de relaționare
Stat-Biserică. Conținutul relației Stat-Biserică în țările membre ale Uniunii
Europene
Există 3 modele principale de relaționare
Stat – Biserică:
Modelul 1: Separarea între
Stat și Cultele religioase
Modelul 2: Biserici de stat
sau Biserici dominante/favorizate de stat
Modelul 3: Biserici
privilegiate (prin recunoașterea de către stat, în contextul în care alte culte
nu sunt recunoscute)
Din perspectivă metodologică, relația
Stat – Biserică se definește în funcție de:
- definirea constituțional-juridică a regimului relației stat-culte (separare, cooperare, Biserică de stat sau dominantă etc.);
- modalitatea de finanțare a cultelor (finanțare directă, indirectă, mixtă etc.);
- locul și rolul religiei în spațiul public (laicitate activă – cu așezarea religiei în sfera privată; neutralitate „indiferentă” – în care statul se abține să așeze cultele într-un rol social specific; și neutralitate „pozitivă” sau „favorabilă”, în care statul recunoaște și susține activ prezența cultelor în spațiul public);
- gradul de permisivitate al cadrului legislativ în privința recunoașterii cultelor minoritare și a noilor mișcări religioase (regim deschis tuturor cultelor sau regim incluziv vs regim de recunoaștere selectivă sau limitată; regim cu un singur nivel de recunoaștere sau cu mai multe);
- modul în care este tratată educația religioasă (state cu educație religioasă confesională vs neconfesională, opțională vs obligatorie, susținută de stat sau „privatizată” etc.*conform „Statul și Cultele religioase” – Ediția 2018, Secretariatul de Stat pentru Culte)
Conținutul relației Stat – Biserică
în țările membre ale Uniunii Europene, conform US Department of State (International
Religious Freedom Report for 2017), se
definește astfel:
Austria: Legislația permite
înființarea a trei categorii de grupuri religioase recunoscute de stat (cu
drepturi și privilegii diferite): societăți religioase, comunități confesionale
religioase și asociații religioase. Există 16 societăți religioase (forma
superioară, cu cele mai multe drepturi și privilegii), printre care Biserica
Romano-Catolică, Bisericile Protestante (Luterană și Presbiteriană), Biserica
Ortodoxă Răsăriteană etc. Societățile religioase au statut de corporații
publice. Conform acestui statut, au următoarele drepturi/privilegii: finanțarea
de la bugetul public a activităților de educație religioasă în școlile
publice/private, scutirea de taxe/impozite. Această scutire se acordă în doar două
situații: donațiile nu sunt impozitate; clădirile dedicate activității de cult
și administrative nu sunt impozitate. Statul finanțează educația religioasă a
elevilor care aparțin doar de cele 16 societăți religioase recunoscute, atât în
școlile publice, cât și în cele private (inclusiv cele aparținând respectivelor
societăți religioase). Nu se alocă
fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios,
personalului administrativ bisericesc etc.
Belgia: Guvernul recunoaște oficial
Catolicismul, Protestantismul (Evangheliștii și Penticostalii), Iudaismul,
Anglicanismul, Islamul, Orthodoxia (Greacă și Rusească) și umanismul secular
(inclus în legislația cu privire la funcționarea formelor de viață
religioasă/filosofică). Statul asigură plata salariilor și pensiilor
personalului clerical al cultelor recunoscute oficial. Finanțarea se asigură la
nivel de „case de rugăciune” (biserică) și este condiționată de: transparență și
legalitate în activitatea financiar-contabilă, renunțarea la finanțări primite
din afara țării, respectarea normelor legale cu privire la funcționarea
clădirii unde se desfășoară activitatea religioasă. Educația religioasă și/sau
umanistă în școlile publice este permisă, cu respectarea neutralității față de
alte religii și la cererea părinților elevilor, iar salarizarea profesorilor
este asigurată din bugetul public. Se
alocă fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios.
Bulgaria: Constituția proclamă
separarea instituțiilor religioase de stat. Creștinismul Ortodox Răsăritean
este proclamat ca fiind religia tradițională a țării, Biserica Ortodoxă Bulgară
fiind exceptată de la procedurile de înscriere ca entitate religioasă la
nivelul autorității guvernamentale. Legislația permite autorității statale să
finanțeze funcționarea BOB și a cultelor recunoscute de stat, dar nu definește
în detaliu modalitățile de finanțare. În școlile publice pot fi organizate ore
de educație religioasă. Salarizarea profesorilor poate fi făcută de școală
(dacă există solicitări din partea părinților a minim 8 elevi/clasă), din banii
publici, dacă are sumele necesare, iar în situație contrară, se acceptă ca
salarizarea să fie făcută de un sponsor și/sau de cultul religios respectiv. Cultele
religioase pot organiza instituții de învățământ proprii (școli și
universități) cu respectarea standardelor de educație seculară stabilite de
guvern. Se alocă parțial fonduri de la
bugetul public pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ
bisericesc etc.
Croația:
Legislația
favorizează Biserica Romano-Catolică (printre cele 54 de comunități religiose
recunoscute de stat). Statul asigură scutirea de taxe/impozite pentru Biserica
Romano-Catolică, salarizarea și pensiile clerului catolic, finanțarea educației
religioase catolice în școlile publice. Cultele religioase sunt scutite de taxa
la cumpărarea proprietăților imobiliare, de impozitul pe profit/capitalul
dobândit, de taxa pe donații. Statul recunoaște căsătoria religioasă oficiată
de cultele religioase recunoscute și o asimilează cu căsătoria civilă. În
școlile publice se oferă opțional educație religioasă, la cerere părinților
elevilor. Nu se alocă fonduri de la
bugetul public pentru plata salariilor clerului religios, personalului
administrativ bisericesc etc. (cu excepția Bisericii Romano-Catolice).
Cipru: Constituția recunoaște Bisericii
Ortodoxe Grecești Autocefale a Ciprului dreptul exclusiv de a-și reglementa și
administra treburile interne și proprietățile. Legislația impune BOGAC să
plătească taxe și impozite pe activitățile comerciale. Guvernul asigură suport
financiar pentru funcționarea moscheilor de pe teritoriul național. Cultele
religioase recunoscute pot primi susținere financiară de la stat pentru
activități educaționale, culturale și filantropice. Nu se alocă fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor clerului
religios, personalului administrativ bisericesc etc.
Cehia:
Legislația
acordă recunoaștere pentru două tipuri de comunități religioase: grupuri
religioase de minim 300 de membri (acestea sunt scutite de taxele pe venit, pe
depozitele bancare, pe donațiile membrilor, dar sunt obligate să prezinte
rapoarte publice de activitate și financiar-contabile anuale); grupuri
religioase de minim 0,1% din totalul populației țării, care au funcționat ca
grupuri mici cel puțin 10 ani (acestea primesc scutirile de taxe sus-amintite
și în plus au acces la subvenții de la bugetul public, pot oficia căsătorii
religioase recunoscute de stat și asimilate cu căsătoriile civile, pot avea
clerici în Armată și penitenciare; totodată, pot să aplice la autoritatea
guvernamentală pentru a obține dreptul de predare a educației religioase în
școlile publice; salarizarea profesorilor de religie este asigurată de școală,
în limita resurselor, iar dacă școala nu are resurse, se asigură de către
cultul religios respectiv; educația religioasă nu este obligatorie și se
organizează dacă există minim 7 elevi care solicită/clasă și doar pentru
aceștia). Nu se alocă fonduri de la
bugetul public pentru plata salariilor clerului religios (excepție preoții
militari și din penitenciare), personalului administrativ bisericesc etc.
Danemarca: Constituția proclamă Biserica
Evanghelică Luterană ca biserică națională. Aceasta este finanțată de stat, iar
Monarhul țării trebuie să fie membru al BEL. Sursele de finanțare pentru BEL
sunt subvențiile de stat și un sistem de deducere din impozitul pe venit care
permite alocarea voluntară (de către membri BEL) a unei părți din acest impozit
către BEL. Aproximativ 86% din sursele de finanțare a BEL au provenit de la
alocarea voluntară de către membri BEL, restul de 14% fiind din subvențiile de
stat. BEL și cultele recunoscute de stat au dreptul de a emite certificate de
botez (sau echivalentul), de căsătorie religioasă (asimilată cu căsătoria
civilă) și certificate de deces, au dreptul de a administra propriile cimitire,
sunt scutite de TVA, sunt scutite de taxa pe donații. În școlile publice este
obligatorie educația religioasă evanghelic-luterană, iar profesorii de religie
sunt salarizați de stat. Elevii de altă religie pot să nu participe la ora de
religie. Nu se alocă fonduri de la
bugetul public pentru plata salariilor clerului religios, personalului
administrativ bisericesc etc. (cu excepția Bisericii Evanghelice Luterane).
Estonia:
Constituția
afirmă că nu există o biserică de stat în Estonia. Legislația recunoaște
existența a două grupuri religioase: asociații religioase (biserici,
congregații, uniuni de congregații și mânăstiri) și societăți religioase (organizații
de voluntari care desfășoară activități de natură religioasă în afara formelor
tradiționale practicate în asociațiile religioase). Cultele religioase recunoscute
de stat sunt scutite de TVA și de taxele pe venit. Statul asigură salarizarea
preoților din Armată și penitenciare. În școlile publice se oferă, opțional,
educație religioasă primară, iar salarizarea profesorilor (laici sau clerici ai
cultelor recunoscute) este asigurată din bugetul public. Nu se alocă fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor
clerului religios, personalului administrativ bisericesc etc.
Finlanda: cetățenii care sunt membri ai
Bisericii Evanghelice Luterane a Finlandei și ai Bisericii Ortodoxe Finlandeze
sunt obligați la plata unei „taxe pentru biserică”, în procent de aproximativ
1%-2% din venitul realizat. Persoanele care nu doresc să plătească taxa, au
obligația să renunțe oficial la calitatea de membri ai bisericilor respective,
printr-o cerere adresată autorității guvernamentale. BELF, BOF și alte culte
religioase recunoscute de stat pot aplica pentru obținerea de subvenții din
partea statului. BELF și BOF au dreptul de a înregistra oficial nașteri,
căsătorii și decese, în colaborare cu Registrul Civil al Statului. Școlile
publice asigură educația religioasă în conformitate cu religia elevilor. Elevii
cu vârsta de 18 ani pot decide dacă participă la ora de religie sau la ora de
educație civică. Se alocă fonduri de la
bugetul public (obținute prin sistemul „taxei pentru biserică) pentru plata
salariilor clerului religios, personalului administrativ bisericesc etc.
Franța: Constituția țării definește
statul francez ca fiind republică seculară. Activitatea religioasă se
desfășoară sub forma unor asociații religioase, care desfășoară exclusiv activități
religioase (scutite de taxe și impozite) și/sau asociații cultural-religioase,
care pot desfășura și activități non-profit
și economice-cu profit (ambele supuse taxelor și impozitelor). În 2017 existau
următoarele asociații ale cultelor religioase excluse de la plata
taxelor/impozitelor: 109 asociații Protestante, 100 asociații Catolcie, 50
asociații ale Martorilor lui Iehova, 30 asociații ale Musulmanilor și 15
asociații ale Evreilor. Statul nu aplică taxe/impozite asupra clădirilor cu
destinație religioasă (mai ales clădirilor de patrimoniu). Statul francez este
proprietarul tuturor clădirilor cu destinație religioasă construite ulterior
anului 1905. Învățământul public este secular, iar în școlile publice sunt
interzise simbolurile religioase, atât ca decor, cât și purtate de profesori,
elevi, părinți. Școlile private, inclusiv cele înființate de asociațiile
religioase, pot primi finanțări din partea statului și nu sunt supuse, în
activitatea internă, reglementărilor cu privire la educația/viața religioasă. Nu se alocă fonduri de la bugetul public
pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ bisericesc
etc.
Germania: Constituția interzice
existența unei biserici de stat. Cultele religioase care primesc recunoașterea
de corporații publice legale (CPL) pot primi subvenții publice și pot desfășura
activități religioase în Armată, spitale publice și penitenciare. Cultele
religioase pot primi și statutul de asociații non-profit și beneficiază de
scutiri de taxe pe venituri. Cultele religioase recunoscute ca CPL au dreptul
să solicite membrilor realocarea de până la 9% din suma totală a impozitului pe
venit datorat statului. Totodată, CPL pot primi subvenții de la stat pentru salarizarea
clerului din Aramtă, spitale publice și penitenciare, pentru profesorii de
religie din școlile publice. Se alocă limitat
fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios,
personalului administrativ bisericesc etc.
Grecia: Constituția recunoaște
Bisericii Ortodoxe din Grecia caracterul de religie predominantă. Legislația
favorizează Biserica Ortodoxă din Grecia, dar oferă scutiri de taxe/impozite și
celorlalte culte recunoscute de stat. Proprietățile și activitățile nonreligioase
desfășurate de culte sunt supuse impozitării, excepție făcând cele ale
așezămintelor mânăstirești de la Muntele Athos. Educația religioasă
creștin-ortodoxă este inclusă în programa școlară pentru clasele primare și
gimnaziale, în școlile publice.
Clericii ortodocși (aproximativ 9.000
de clerici) au statut de funcționari publici și primesc salarizare integrală de
la bugetul public.
La începutul lunii noiembrie 2018,
guvernul condus de socialistul ateu Alexis Tsipras, a negociat cu Arhiepiscoul
Ieronimus reformarea sistemului de subvenționare a Bisericii Ortodoxe din
Grecia de către stat. Conform acordului inițial, statul urma să retragă
finanțarea salariilor pentru clerici și să constituie un fond cu sumă fixă (aproximativ
200 mil. Euro) alimentat de la bugetul public pe care Biserica să-l folosească
la salarizarea clericilor, indiferent de numărul acestora. Totodată,
proprietățile aflate în litigiu urmau a fi admnistrate în comun de către
Biserică și Stat, prin intermediul unor societăți comerciale mixte. Proprietățile
nonreligioase ale Bisericii ar fi fost supuse impozitării de către stat.
La mijlocul lunii noiembrie 2018, Sf.
Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia a respins textul acordului negociat cu
statul grec și a solicitat continuarea negocierilor. Situația relației dintre Biserică și Stat, în Grecia, rămâne incertă și
tensionată, pe fondul unei crize economice severe în care țara se află de
aproximativ cinci ani.
Ungaria: Constituția recunoaște rolul Creștinismului
în prezervarea națiunii ungare. Legislația recunoaște existența a două tipuri
de comunități religioase: biserici încorporate (care colaborează direct cu
statul în realizarea unor obiective comune) și organizații religioase. Bisericile
încorporate (și instituțiile filantropice, de caritate și educaționale
înființate de acestea) primesc subvenții de la bugetul public pentru serviciile
publice realizate (servicii sociale, servicii de sănătate, servicii
educaționale), în funcție de numărul persoanelor care au beneficiat de
respectivele servicii. Același mecanism se aplică și în cazul instituțiilor de
învățământ aparținând bisericilor încorporate, subvențiile fiind calculate în
funcție de numărul de elevi. Cetățenii pot aloca, din impozitul pe venit
datorat statului, 1% pentru bisericile încorporate și 1% pentru organizațiile
religioase. Donațiile nu sunt impozitate. Veniturile oficialilor bisericilor
încorporate sunt scutite de impozitare, în anumite condiții stabilite de lege. Ambelor
tipuri de comunități religioase le este interzis să cumpere terenuri agricole.
Bisericile încorporate pot primi teren
agricol sub forma de donații sau prin testament. Bisericile Catolică, Luterană
și Reformată primesc, din oficiu, dreptul de a avea preoți militari salarizați
de stat. Celelalte biserici încorporate trebuie să solicite aprobare de la
autoritatea guvernamentală. Nu există preoți de penitenciare și este necesară o
solicitare de aprobare de la autoritatea guvernamentală. Bisericile încorporate
primesc, din oficiu, dreptul de a realiza servicii religioase în spitale, cu
salarizare de la stat. În școlile publice este obligatorie, până la clasa a
VIII-a, o oră/săptămână de educație religioasă (predată de reprezentanți
atestați a bisericilor încorporate) sau de educație etică (predată de
profesorul școlii). Școlile private înființate de bisericile încorporate pot
primi finanțare de la bugetul public, dacă urmează o procedură de acreditare. Se alocă limitat fonduri de la bugetul
public pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ
bisericesc etc.
Irlanda: Constituția țării face
referire la Sfânta Treime, la Iisus Hristos și la Dumnezeu, textul fiind
întemeiat pe credința creștină, dar interzicând orice discriminare de natură
religioasă. Legislația nu solicită o procedură administrativă pentru
înființarea/funcționarea cultelor religioase. Acestea pot beneficia de scutire
la plata taxelor/impozitelor prin înregistrare la Ministerul de Finanțe ca
ONG-uri sau asociații de caritate/filantropie. Scutirea se acordă doar dacă
activitățile desfășurate sunt exclusiv de natură filantropică și de caritate,
activități care sunt supuse controlului unei autorități statale specializate.
Pentru a beneficia de scutirea de taxe/impozite, ONG-urile cultelor religioase
au obligația de a folosi proprietățile și veniturile exclusiv pentru
activitățile filantropice/de caritate. Școlile religioase naționale (care sunt
private) primesc finanțare de la bugetul public pentru marea parte a cheltuielilor
cu salariile și clădirile, iar elevii primesc o indemnizație de la stat.
Educația religioasă în școlile publice este opțională, iar profesorii de
religie sunt salarizați de stat. Nu se
alocă fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios,
personalului administrativ bisericesc etc.
Italia: Constituția proclamă că
Biserica Romano-Catolică și Statul italian sunt entități independente ale căror
relații sunt reglementate prin tratate și prin Concordatul semnat de guvernul
italian cu Vaticanul. Cultele religioase recunoscute de stat, inclusiv Biserica
Romano-Catolică, beneficiază de anumite scutiri de la plata de taxe/impozite.
Cultele religioase (cu excepția Bisericii Romano-Catolice a cărei funcționare
este reglementată prin Concordat) sunt supuse monitorizării din partea unei
autorități guvernamentale. Prin acorduri semnate, cultele religioase
recunoscute, inclusiv Biserica Romano-Catolică, primesc acces în spitale de
stat, penitenciare și unități militare pentru oficierea unor servicii
religioase, primesc fonduri constituite din alocarea voluntară de către
cetățeni a unui procent de 0,8% din suma datorată statului pentru impozitul pe
venit. Doar Biserica Romano-Catolică are dreptul, prin lege, să selecționeze
profesori care să predea ora de religie săptămânală în școlile publice și a
căror salarizare este asigurată de stat. Se
alocă fonduri de la bugetul public (obținute prin sistemul „taxei pentru
biserică) pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ
bisericesc etc.
Letonia: Constituția proclamă
separarea Bisericii de Stat. Legislația recunoaște opt grupuri religioase
tradiționale (care beneficiază de un supliment de drepturi și faciltăți față de
alte organizații religioase care funcționează în țară): Luterani, Catolici,
Creștinii Ortodocși Letoanieni, Vechii Credincioși, Baptiștii, Metodiștii, Adventiștii
de Ziua a Șaptea și Evreii. Aceste opt grupuri religioase tradiționale au
dreptul de a organiza educație religioasă în școlile publice și de a căsătoria
religioasă fără oficierea, în prealabil, a căsătoriei civile. Cele opt grupuri
tradiționale și celelate organizații religioase au dreptul de a obține
finanțări publice pentru restaurarea clădirilor religioase, de a fi scutite de
taxe pentru donații, de a oficia servicii religioase în unități militare,
spitale de stat, penitenciare și instituții publice. Educația religioasă în
școlile publice este finanțată de stat, dacă la nivelul unei clase există un
minim de 10 elevi care solicită ora de religie. Toate cultele religioase
recunoscute de stat au obligația de a prezenta autorității guvernamentale un
raport anual detaliat cu privire la activitatea desfășurată și la situația
financiar-contabilă. Nu se alocă fonduri
de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios, personalului
administrativ bisericesc etc.
Lituania: Constituția prevede că nu
există religie de stat. Legislația recunoaște trei tipuri de grupuri
religioase: Comunități religioase, asociații religioase (formate din minim două
comunități religioase sub aceeași conducere) și centre religioase (care cuprind
mai multe asociații religioase). Statul recunoaște nouă grupuri religioase
tradiționale: Romano-Catolică, Greco-Catolică, Evanghelică Luterană,
Evanghelică Reformată, Ortodoxă Rusă, Vechii Credincioși, Evreii, Musulmanii
Suniți și Karaită. Aceste grupuri tradiționale au dreptul: să realizeze
căsătorii recunoscute de stat, să înființeze școli private, să ofere instruire
religioasă în școlile publice, să primească subvenții anuale din bugetul public,
să dețină personal clerical în Armată, instituții publice de asistență socială
și spitale de stat (salarizare asigurată de stat). Totodată, pentru grupurile
tradiționale, statul oferă plata asigurărilor sociale și de sănătate pentru
clerici, lucrători religioși și membri ai ordinelor monahale, iar grupurile
religioase tradiționale nu sunt obligate să plătească taxele de asigurări
sociale și de sănătate pentru clerici și majoritatea celorlalți lucrători
religioși și membrii ordinelor monahale. Grupurile religioase care nu au statut
de „tradiționale” nu beneficiază de aceste drepturi. Subvențiile primite de
grupurile religioase tradiționale sunt condiționate de numărul de credincioși,
iar sumele nominale nu sunt mari (în 2017, comunitățile religioase tradiționale
au primit subvenții de aproximativ 700.000 euro). Educația religioasă în
școlile publice este finanțată de stat, profesorii de religie și/sau preoții și
călugării care predau ora de religie fiind salarizați din bugetul public. Școlile
înființate de grupurile religioase tradiționale, acreditate de stat, primesc
subvenții publice în funcție de numărul de elevi. Se alocă parțial fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor
clerului religios, personalului administrativ bisericesc etc.
Luxembourg: Legislația recunoaște șase
comunități religioase: Biserica Romano-Catolică, Bisericile Ortodoxe Rusă,
Română și Sârbă (ca o singură comunitate), Biserica Anglicană, Biserica
Reformată Protestantă Luxembourgului și Biserica Protestantă a Luxembourgului
(ca o singură comunitate). Comunitatea Evreiască și Comunitatea Musulmană.
Subvențiile primite de la bugetul public sunt condiționate de numărul de
credincioși înregistrat oficial. În anul 2016, subvențiile alocate celor șase
comunități religioase recunoascute au fost: Biserica Romano-Catolică (6,75 mil.
Euro), Bisericile Ortodoxe Rusă, Română și Sârbă (285.000 euro), Biserica
Reformată Protestantă Luxembourgului și Biserica Protestantă a Luxembourgului
(450.000 euro), Biserica Anglicană (125.000 euro), Comunitatea Evreiască
(315.000 euro) și Comunitatea Musulmană (450.000 euro). Din anul școlar
2017-2018, educația religioasă a fost eliminată din școlile publice și
înlocuită cu „Educație pentru Viață și Societate”. Se alocă parțial fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor
clerului religios, personalului administrativ bisericesc etc.
Malta: Constituția stabilește
Catolicismul ca fiind religia de stat și declară că Biserica Catolică are
„datoria și dreptul de a preda care principii sunt corecte și care sunt
greșite." Grupurile religioase au posibilitatea să se înregistreze ca organizații
de voluntari la autoritatea guvernamentală. După înregistrare pot accesa finanțări
și subvenții de la Oficiul pentru Organizațiile de Voluntari, dar nu primesc
scutiri de taxe/impozite. Educația religioasă catolică este obligatorie în
școlile publice. Elevii pot solicita să nu participe la ora de religie și să participe
la ora de educație etică. Se alocă
parțial (cu excepția Bisericii Romano-Catolice care este finanțată integral de
stat) fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios,
personalului administrativ bisericesc etc.
Olanda: Legislația permite
înființarea instituțiilor religioase, conform unor proceduri minimale, cu
obligația ca activitatea lor să fie non-profit (fără elemente de natură
economică) pentru a beneficia de scutire de taxe și impozite. În anumite
condiții, statul finanțează școlile private religioase, instituțiile religioase
de filantropie și caritate (inclusiv centre de sănătate). În școlile publice se
oferă ore de educație religioasă multiconfesională (informații despre religiile
țării și ale lumii). Educația religioasă este permisă în școlile publice, dar
nu este obligatorie. Școlile private înființate de instituțiile religioase sunt
libere să se organizeze, cu respectarea legislației naționale. Nu se alocă fonduri de la bugetul public
pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ bisericesc
etc.
Polonia: Constituția proclamă
egalitatea drepturilor de care beneficiază cultele religioase. Relația cu
Biserica Romano-Catolică este reglementată conform tratatelor internaționale
(Concordat) semnate cu Vaticanul. Legislația recunoaște 15 grupări religioase
principale, iar 11 dintre acestea au dreptul de a oficia căsătoria religioasă
fără existența, în prealabil, a căsătoriei civile. La acestea se adaugă încă 165
de grupări religioase înregistrate și cinci organizații religioase recunoscute.
Există structuri mixte de colaborare formate din reprezentanții Bisericii
Romano-Catolice și cei ai statului polonez. Grupările religioase recunoscute
sunt scutite de taxele de import, de impozitul pe proprietate, de impozitul pe
veniturile din educație, științifice, culturale și juridice, iar reprezentanții
acestora sunt, de asemenea, scutiți de impozitul pe venit și pe proprietate.
Totodată, grupările religioase recunoscute au dreptul de a achiziționa
proprietăți și de a preda religia în școlile publice. Se alocă parțial fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor
clerului religios, personalului administrativ bisericesc etc.
Portugalia: Legislața permite înființarea
de biserici, culte religioase, asociații/fundații/instituții religioase,
conform unei proceduri detaliate pe care o aplică Ministerul de Justiție. Entitățile
religioase trebuie să constituie „corporații religioase” pentru a beneficia de
scutirea de taxe și impozite. Preoții din Armată, spitalele de stat și penitenciare
sunt salarizați integral de la bugetul public. Cultele religioase care
funcționează fără întrerupere minim 30 de ani pe teritoriul țării sau au primit
recunoaștere internațională fără întrerupere minim 60 de ani, primesc statut de
„religie stabilită în țară”. În temeiul acestui statut, pot semna cu statul
diferite acorduri de colaborare la nivel național, iar ceremonia religioasă de
la căsătorie este recunoscută oficial de stat (echivalată cu căsătoria civilă).
Totodată, cultele religioase care dobândesc acest statut pot primi suport
financiar pentru salarizarea personalului clerical și administrativ bisericesc.
În școlile publice de nivel secundar, se oferă informații generale despre
religie, într-o oră dedicată. Dacă într-o clasă există un număr minim de 10
elevi care doresc educație religioasă specifică (conform cu religia de
apartenență), aceștia pot urma educație religioasă, cu profesor plătit din
bugetul public și instruit/alocat de către cultul religios respectiv. Se alocă fonduri de la bugetul public
pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ
bisericesc etc. cultelor care au primit statutul de „religie stabilită în țară”
și în condiții strict definite de acordul de colaborare semnat cu statul.
Slovacia: Constituția consacră
separarea Bisericii de Stat. Sunt recunoscute 18 Biserici și grupuri
religioase. Prin Concordatul semnat cu Vaticanul, Biserica Romano-Catolică are
dreptul de a înființa instituții catolice de educație religioasă și de a avea
preoți militari salarizați de stat. Celelate grupuri religioase beneficiază de
aceleași drepturi. Educația religioasă în școlile publice este asigurată,
conform opțiunii religioase a elevilor, iar salariile profesorilor de religie
sunt asigurate de stat. Nu se alocă fonduri (cu excepția preoților
militari) de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios,
personalului administrativ bisericesc etc.
Slovenia: Constituția consacră
egalitatea în drepturi a cultelor religioase și separarea lor de Stat. Cultele
religioase trebuie să se înregistreze la autoritatea guvernamentală și
beneficiază de următoarele drepturi: să oficieze servicii religioase în Armată,
spitale de stat, penitenciare și centre sociale de stat, să-și deducă TVA-ul, să
primească o cofinanțare pentru plata asigurărilor sociale ale clerului, să
solicite anumite beneficii sociale pentru lucrătorii din structurile proprii. În
școlile publice se oferă informații generale despre religie și se predă oră
specială despre Holocaust. Educația religioasă specifică poate fi realizată în
școlile publice și private de către reprezentanții cultelor doar prin
voluntariat (nesalarizați) și în afara orelor de curs. Nu se alocă fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor
clerului religios, personalului administrativ bisericesc etc.
Spania: În Constituție se afirmă că:
„Nicio religie nu va avea un caracter de stat, dar autoritățile publice trebuie
să țină seama de credințele religioase spaniole din societate și, în
consecință, să mențină relații de cooperare adecvate cu Biserica Catolică și
alte denominațiuni.” De menționat că Biserica Romano-Catolică este singurul grup
religios menționat explicit în Constituția Spaniei. Grupurile religioase care
se înregistrează la autoritatea guvernamentală pot funcționa legal și pot încheia
acorduri de colaborare cu statul. Aceste acorduri sunt obligatorii din punct de
vedere juridic și oferă grupurilor religioase anumite scutiri de taxe,
capacitatea de a cumpăra și de a vindeți proprietăți, de a deschide case de
cult și de a conduce alte afaceri legale, oferă recunoașterea căsătoriilor religioase, prezența
profesorilor de religie în școlile publice, a preoților în spitalele de stat,
Armată și penitenciare. Prin aceste acorduri, grupurile religioase devin
eligibile pentru subvenții guvernamentale. Biserica Romano-Catolică beneficiază
de toate aceste drepturi reglementate prin Concordatul semnat cu Vaticanul.
Statul finanțează serviciile
religioase oficiate în penitenciare de către Biserica Romano-Catolică și
Comunitatea Musulmană. În regiunile Madrid și Catalonia sunt implementate acorduri
care permit finanțarea serviciilor religioase oficiate în spitalele de stat și
penitenciare de către grupările religioase. Statul recunoaște căsătoria
religioasă oficiată de grupările religioase. Educația religioasă în școlile
publice este organizată, cu subvenție de la stat pentru salariile profesorilor,
de către Catolici, Protestanți și Musulmani. Ora de religie se organizează,
dacă există solicitare din partea unui număr minim de 10 elevi/clasă; nu este
obligatorie, dar elevii care nu optează pentru educația religioasă sunt
obligați să urmeze un curs de educație etică, civică și de istoria religiilor.
Clerul catolic poate include timpul petrecut în misiuni în străinătate în
calcule pentru asigurările sociale și să solicite un credit pentru pensie
pentru limită de vârstă de cel mult 38,5 ani de serviciu. Clerul protestant
este eligibil pentru a primi de la stat prestații de asigurări sociale,
inclusiv asigurarea de sănătate și o pensie de pensie acordată de guvern,
credit maxim de 15 ani de serviciu, dar cerințele de eligibilitate pentru pensie
pentru acești clerici sunt mai stricte decât pentru clerul catolic. Se alocă parțial fonduri de la bugetul
public pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ
bisericesc etc.
Suedia: Legislația stabilește că
grupările religioase care se înregistrează la autoritatea guvernamentală
beneficiază de scutiri de taxe/impozite în regim de ONG-uri și pot accesa
subvenții de stat. Grupările religioase acreditate colectează (cu ajutorul
sistemului fiscal al statului, în schimbul unei taxe achitate către stat) taxa
de membru de la cetățenii care s-au declarat oficial membri ai cultului
respectiv, în cuantum mediu de 1% din venitul realizat. Statul asigură
subvenții pentru cultele religioase acreditate, în funcție de numărul de membri
înregistrați oficial. Biserica Suediei (protestantă) beneficiază de o poziție
privilegiată în relația cu statul. Preoții militari din Armată trebuie să fie
membri ai Bisericii Suediei și sunt salarizați de stat. În școlile publice se
predă istoria religiilor. Părinții au dreptul de a înscrie copiii la școli
religioase care sunt susținute financiar parțial de stat. Unele școli publice
oferă posibilitatea ca grupările religioase să organizeze educație religioasă,
voluntar (fără salarizare) și în afara orelor de curs. Se alocă fonduri de la bugetul public (obținute prin sistemul „taxei de
membru” și din subvenții parțiale) pentru plata salariilor clerului religios,
personalului administrativ bisericesc etc.
(VA URMA)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu