duminică, 5 mai 2019

Sfârșitul „simfoniei bizantine” - Biserica Ortodoxă Română și noile realități economice și politice ale începutului de secol XXI (partea II)


1.Situația relației dintre Biserică și Stat în state membre ale Uniunii Europene (dimensiunea juridico-financiară) - continuare:


Prima parte a studiului nostru poate fi lecturată - aici -

UPDATE:
În Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2019, este în vigoare o nouă lege a cultelor care reglementează relația acestora cu statul. În conformitate cu noile reglementări, statul își asumă obligația de a aloca o sumă fixă (indiferent de numărul de clerici și personal neclerical) Bisericii Ortodoxe Bulgare și Cultului musulman, cele două mari culte religioase recunoscute în Bulgaria. Celelalte culte religioase primesc un ajutor variabil, în funcție de numărul de credincioși.

***

Regatul Unit al Marii Britanii: Legislația stabilește că Biserica Anglicană este biserică de stat, iar întâistătătorul Bisericii este Monarhul. Cultele religioase acreditate sunt scutite de impozitul pe clădirile religioase și pot solicita recuperarea a 25% din impozitul pe donație plătit de donator. În școlile publice, educația religioasă este subvenționată de stat și predată de profesori ai școlilor respective (de la vârsta de 13 ani, elevul poate decide dacă participă sau nu la ora de religie). Legea interzice grupurilor religioase care să dețină licențe naționale de radio, licențe de teletext public, mai mult de o licență TV și/sau licență de radio și televiziune multiplex.

Deși este biserică de stat, Biserica Anglicană se subvenționează aproape exclusiv din veniturile proprii (donații/contribuții ale credincioșilor, administrarea proprietăților, managementul unor investiții etc.). Nu se alocă fonduri de la bugetul public pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ bisericesc etc.

România: Conform Constituției, Art. 29: (3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. (4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă. (5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.

Conform prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă, sunt recunoscute 18 culte religioase: Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană Maghiară, Cultul Creștin Baptist- Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Biserica Creştină După Evanghelie din România, Biserica Evanghelică Română, Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România Cultul Mozaic, Cultul Musulman, Organizaţia Religioasă “Martorii lui Iehova”.

Conform datelor cuprinse în studiul „Statul și Cultele religioase” – Ediția 2018, Secretariatul de Stat pentru Culte, relația dintre cultele religioase și statul român se definește astfel:

La nivelul anului 2017, de la bugetul de stat au fost acordate subvenții în valoare de 550.224.000 de lei pentru salarizarea a 16.672 de angajați ai cultelor religioase (preoți, pastori, imami, rabini, diaconi etc. și personal de conducere). Susținerea la plata salariilor se acordă potrivit prin­cipiului proporționalității, fiecare cult religios recunoscut de stat primește o sumă direct proporțională cu numărul de credincioși consemnat de ultimul recensământ.

Distribuția fondurilor pentru salarii, pe culte, în anul 2017 


Cult
lei
%
Biserica Evanghelică
234.926
0,05
Armean
377.227
0,08
Mozaic
439.202
0,09
Episcopia Ortodoxă Sârbă
1.249.259
0,26
Evanghelic Lutheran
1.416.517
0,30
Evanghelic C.A.
1.362.835
0,30
Musulman
1.679.638
0,35
Creștin după Evanghelie
1.813.575
0,38
Rit Vechi
1.992.207
0,42
Unitarian
3.475.966
0,75
Penticostal
5.395.977
1,13
Greco-Catolic
16.422.828
3,45
Reformat
23.302.502
4,90
Romano-Catolic
23.940.208
5,03
Ortodox
392.545.015
82,53
Total
475.647.882
100

Cuantumul ajutorului primit de culte nu este identic cu procentul de credincioși înregistrat la recensământ, Secretariatul de Stat pentru Culte practicând o politică de discriminare pozitivă a cultelor religioase care au înregistrat un număr mic de membri. Salariile pentru personalul clerical sunt echivalate cu cele ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat, iar principalele funcții de conducere ale cultelor religioase (șefii cultelor, până la rangul de arhiereu-vicar) sunt asimilate unor funcții de demnitate publică, deținătorii acestora (92 de posturi) primind lunar o indemnizație fixă, în funcție de rang, în valoare de 13.050 de lei – 16.675 de lei.

Contribuția statului la salarizarea personalului de cult (15.272 de posturi) este parțială: 65% din cuantumul salariilor pentru majoritatea posturilor (11.136 de posturi) și 80% pentru unitățile cu venituri mici (4.136 de posturi – 30% din totalul acestora).


Distribuția numărului de posturi de personal de cult pentru care se alocă fonduri de la buget pentru contribuția la salarii, pe culte, total posturi și procente în anul 2017


Cult
Nr. posturi
%
Mozaic
1
0,01
Armean
4
0,03
Biserica Evanghelică
9
0,06
Episcopia Ortodoxă Sârbă
42
0,28
Evanghelic C.A.
42
0,28
Evanghelic – Lutheran
44
0,29
Rit Vechi
52
0,34
Creștin după Evanghelie
55
0,36
Musulman
55
0,36
Unitarian
105
0,69
Penticostal
192
1,26
Greco-Catolic
443
2,90
Romano-Catolic
689
4,51
Reformat
756
4,95
Ortodox
12.783
83,7
Total
15.272
100

Cultele religioase au obligația să completeze salariile personalului clerical din fonduri proprii și să plătească impozitele pe salariu, asigurările de sănătate și contribuțiile sociale către stat. Salariile personalului clerical angajat în Armată, SPP, SRI, peniten­ciare, spitale de stat sunt asigurate de instituțiile în cadrul cărora aceștia sunt încadrați. Posturile suplimentare create în cadrul cultelor sunt finanțate de acestea din fonduri proprii.

Sta­tul român acordă sprijin pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult din țară și ale comunităților românești din afara granițelor, pentru restaurarea bisericilor monumente istorice și pentru activitatea social-caritabilă desfășurată de către 17 culte (Martorii lui Iehova nu solicită sprijin).

Contribuțiile la salarizarea personalului neclerical, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 82/2001, înce­pând cu anul 2002, se acordă de la bugetele locale (19.899 de posturi). Autorităţile locale pot suplimenta acest număr prin Hotărâri ale Consiliilor Locale.

Excedentul bugetar obţinut de cultele religioase din activităţi eco­nomice şi care nu este redirecţionat către opere religioase, socia­le, filantropice etc. este supus impozitării, iar circulaţia fondurilor în in­teriorul comunităţilor religioase este scutită fiscal.

Următoarele tipuri de venituri realizate de cultelor religioase din România nu sunt impozitate: veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obtinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate. Scutirea de impozit se aplică cu condiția ca banii obţinuţi să fie utilizaţi pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în conditiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit specifice cultelor religioase. (Conform Cod Fiscal și altor reglementări fiscale din legislația românească)

Guvernul României și diferite autorități locale au finanțat, alături de Biserica Ortodoxă Română, construirea Catedralei Mântuirii Neamului, proiect de importanță națională și istorică.

Potrivit legii, educația religioasă în școlile publice ia for­ma educației confesionale, pentru elevii aparținând fiecărui cult recunoscut existând o programă analitică și manuale spe­cifice. Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ Religia ca disciplină școlară, parte a trun­chiului comun de discipline. Elevilor aparținând cultelor recu­noscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform propriei opțiuni. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să frecventeze orele de religie. În caz contrar, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. Profesorii de religie sunt salarizați integral din bugetul public. 

O problemă importantă și încă nerezolvată a relației dintre cultele religioase și statul roman este aceea a retrocedării proprietăților cultelor confiscate de regimul comunist. Stadiul de soluţionare a cererilor de retrocedare depuse de cultele religioase la 1 ianuarie 2018 era următorul:

Biserica Ortodoxă Română a depus un număr de 2.215 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 1.437 cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 778 cereri de retrocedare. Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a depus un număr de 1.576 de cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 1.550 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 26 de cereri de retrocedare.

Biserica Romano-Catolică a depus un număr de 1.203 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 906 cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 297 de cereri retrocedare

Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a depus un număr de 6.723 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 3.180 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 3.543 de cereri de retrocedare.

Biserica Reformată a depus un număr de 1.208 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 877 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 331 de cereri de retrocedare.

Cultul Mozaic (Fundaţia Caritatea) a depus un număr de 1.918 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 1.185 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 733 de cereri de retrocedare.

Biserica Unitariană a depus un număr de 82 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 74 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 8 cereri de retrocedare.

Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană a depus un număr de 1.133 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 792 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 341 cereri de retrocedare.

Biserica Evanghelică Lutherană a depus un număr de 29 de cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 26 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 3 cereri de retrocedare.

Cultul Musulman, Biserica Armeană, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea, Biserica Baptistă, Cultul Penticostal, Asociaţia Religioasă Nazarineană au depus un număr 303 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 163 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 140 de cereri de retrocedare.

O situație aparte și totodată, tensionată o constituie procesul de soluționare a cererilor de retrocedare depuse de Biserica Greco-Catolică pentru proprietățile pierdute prin Decretul nr. 358/1948, care desființa această biserică. O parte dintre aceste proprietăți (cu precădere lăcașuri de cult și case parohiale) au revenit Bisericii Ortodoxe Române, ca urmare a „reunirii” forțate a greco-catolicilor cu BOR. Conform Secretariatului de Stat pentru Culte, principalele cauzele care încetinesc procesul de soluționare a ce­rerilor de retrocedare depuse de către Biserica Greco-Catolică sunt:

Particularitatea preluării patrimoniului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, mai exact a imobilelor care, în prezent, se află în administrarea Bisericii Ortodoxe Române, în temeiul Decretului nr. 358/1948 (aproximativ 80% din numărul total de cereri depuse de către Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare);

O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și comple­tările ulterioare, nu permite restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri în cazul imobilelor care au aparținut Bisericii Româ­ne Unite cu Roma Greco-Catolică, și care, în prezent, se află în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române. 


(VA URMA)

Niciun comentariu: