1.Situația relației dintre Biserică și Stat în state membre ale Uniunii Europene (dimensiunea juridico-financiară) - continuare:
UPDATE:
În Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2019, este în vigoare o nouă lege a cultelor care reglementează relația acestora cu statul. În conformitate cu noile reglementări, statul își asumă obligația de a aloca o sumă fixă (indiferent de numărul de clerici și personal neclerical) Bisericii Ortodoxe Bulgare și Cultului musulman, cele două mari culte religioase recunoscute în Bulgaria. Celelalte culte religioase primesc un ajutor variabil, în funcție de numărul de credincioși.
***
Regatul
Unit al Marii Britanii: Legislația
stabilește că Biserica Anglicană este biserică de stat, iar întâistătătorul
Bisericii este Monarhul. Cultele religioase acreditate sunt scutite de
impozitul pe clădirile religioase și pot solicita recuperarea a 25% din impozitul
pe donație plătit de donator. În școlile publice, educația religioasă este
subvenționată de stat și predată de profesori ai școlilor respective (de la
vârsta de 13 ani, elevul poate decide dacă participă sau nu la ora de religie).
Legea interzice grupurilor religioase care să dețină licențe naționale de
radio, licențe de teletext public, mai mult de o licență TV și/sau licență de
radio și televiziune multiplex.
Deși este biserică de stat, Biserica
Anglicană se subvenționează aproape exclusiv din veniturile proprii (donații/contribuții
ale credincioșilor, administrarea proprietăților, managementul unor investiții
etc.). Nu se alocă fonduri de la bugetul
public pentru plata salariilor clerului religios, personalului administrativ
bisericesc etc.
România: Conform Constituției, Art. 29: (3) Cultele religioase sunt libere
şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. (4) În
relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni
de învrăjbire religioasă. (5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi
se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase
în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.
Conform prevederilor Legii nr.
489/2006 privind libertatea religioasă, sunt recunoscute 18 culte religioase:
Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, Biserica
Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică, Arhiepiscopia
Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România, Biserica
Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica
Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană Maghiară, Cultul Creștin
Baptist- Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Biserica Creştină
După Evanghelie din România, Biserica Evanghelică Română, Cultul Creștin
Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Adventistă
de Ziua a Şaptea din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
Cultul Mozaic, Cultul Musulman, Organizaţia Religioasă “Martorii lui Iehova”.
Conform datelor cuprinse în studiul „Statul și Cultele religioase” – Ediția 2018, Secretariatul de Stat pentru Culte, relația dintre cultele religioase și statul român se definește astfel:
La nivelul anului 2017, de la bugetul de stat au fost acordate subvenții în valoare de 550.224.000 de lei pentru salarizarea a 16.672 de angajați ai cultelor religioase (preoți, pastori, imami, rabini, diaconi etc. și personal de conducere). Susținerea la plata salariilor se acordă potrivit principiului proporționalității, fiecare cult religios recunoscut de stat primește o sumă direct proporțională cu numărul de credincioși consemnat de ultimul recensământ.
Distribuția fondurilor pentru salarii,
pe culte, în anul 2017
Cult
|
lei
|
%
|
Biserica Evanghelică
|
234.926
|
0,05
|
Armean
|
377.227
|
0,08
|
Mozaic
|
439.202
|
0,09
|
Episcopia Ortodoxă Sârbă
|
1.249.259
|
0,26
|
Evanghelic Lutheran
|
1.416.517
|
0,30
|
Evanghelic C.A.
|
1.362.835
|
0,30
|
Musulman
|
1.679.638
|
0,35
|
Creștin după Evanghelie
|
1.813.575
|
0,38
|
Rit Vechi
|
1.992.207
|
0,42
|
Unitarian
|
3.475.966
|
0,75
|
Penticostal
|
5.395.977
|
1,13
|
Greco-Catolic
|
16.422.828
|
3,45
|
Reformat
|
23.302.502
|
4,90
|
Romano-Catolic
|
23.940.208
|
5,03
|
Ortodox
|
392.545.015
|
82,53
|
Total
|
475.647.882
|
100
|
Cuantumul ajutorului primit de culte nu este identic cu procentul de credincioși înregistrat la recensământ, Secretariatul de Stat pentru Culte practicând o politică de discriminare pozitivă a cultelor religioase care au înregistrat un număr mic de membri. Salariile pentru personalul clerical sunt echivalate cu cele ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat, iar principalele funcții de conducere ale cultelor religioase (șefii cultelor, până la rangul de arhiereu-vicar) sunt asimilate unor funcții de demnitate publică, deținătorii acestora (92 de posturi) primind lunar o indemnizație fixă, în funcție de rang, în valoare de 13.050 de lei – 16.675 de lei.
Contribuția statului la salarizarea personalului de cult (15.272 de posturi) este parțială: 65% din cuantumul salariilor pentru majoritatea posturilor (11.136 de posturi) și 80% pentru unitățile cu venituri mici (4.136 de posturi – 30% din totalul acestora).
Distribuția numărului de posturi de
personal de cult pentru care se alocă fonduri de la buget pentru contribuția la
salarii, pe culte, total posturi și procente în anul 2017
Cult
|
Nr. posturi
|
%
|
Mozaic
|
1
|
0,01
|
Armean
|
4
|
0,03
|
Biserica Evanghelică
|
9
|
0,06
|
Episcopia Ortodoxă Sârbă
|
42
|
0,28
|
Evanghelic C.A.
|
42
|
0,28
|
Evanghelic – Lutheran
|
44
|
0,29
|
Rit Vechi
|
52
|
0,34
|
Creștin după Evanghelie
|
55
|
0,36
|
Musulman
|
55
|
0,36
|
Unitarian
|
105
|
0,69
|
Penticostal
|
192
|
1,26
|
Greco-Catolic
|
443
|
2,90
|
Romano-Catolic
|
689
|
4,51
|
Reformat
|
756
|
4,95
|
Ortodox
|
12.783
|
83,7
|
Total
|
15.272
|
100
|
Cultele religioase au
obligația să completeze salariile personalului clerical din fonduri proprii și
să plătească impozitele pe salariu, asigurările de sănătate și contribuțiile
sociale către stat. Salariile personalului clerical angajat în Armată, SPP,
SRI, penitenciare, spitale de stat sunt asigurate de instituțiile în cadrul
cărora aceștia sunt încadrați. Posturile suplimentare create în cadrul cultelor
sunt finanțate de acestea din fonduri proprii.
Statul român acordă
sprijin pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult din țară și ale
comunităților românești din afara granițelor, pentru restaurarea bisericilor
monumente istorice și pentru activitatea social-caritabilă desfășurată de către
17 culte (Martorii lui Iehova nu solicită sprijin).
Contribuțiile la
salarizarea personalului neclerical, în conformitate cu prevederile O.G. nr.
82/2001, începând cu anul 2002, se acordă de la bugetele locale (19.899 de
posturi). Autorităţile locale pot suplimenta acest număr prin Hotărâri ale
Consiliilor Locale.
Excedentul bugetar obţinut
de cultele religioase din activităţi economice şi care nu este redirecţionat către
opere religioase, sociale, filantropice etc. este supus impozitării, iar circulaţia
fondurilor în interiorul comunităţilor religioase este scutită fiscal.
Următoarele tipuri de venituri realizate de cultelor
religioase din România nu sunt impozitate: veniturile obţinute din producerea
şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult,
potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obtinute din
activităţi economice, venituri din despăgubiri în forma bănească, obţinute ca
urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate. Scutirea de impozit se aplică cu condiția ca banii
obţinuţi să fie utilizaţi pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de
cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a
lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru
furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale,
acreditate în conditiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi
nonprofit specifice cultelor religioase. (Conform
Cod Fiscal și altor reglementări fiscale din legislația românească)
Guvernul României și
diferite autorități locale au finanțat, alături de Biserica Ortodoxă Română, construirea
Catedralei Mântuirii Neamului, proiect de importanță națională și istorică.
Potrivit legii, educația
religioasă în școlile publice ia forma educației confesionale, pentru elevii
aparținând fiecărui cult recunoscut existând o programă analitică și manuale
specifice. Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și
profesional includ Religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun de
discipline. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de
numărul lor, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de
religie, conform propriei opțiuni. La solicitarea scrisă a elevului major,
respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor,
elevul poate să frecventeze orele de religie. În caz contrar, situația școlară
se încheie fără disciplina Religie. Profesorii de religie sunt salarizați
integral din bugetul public.
O problemă importantă și
încă nerezolvată a relației dintre cultele religioase și statul roman este
aceea a retrocedării proprietăților cultelor confiscate de regimul comunist. Stadiul
de soluţionare a cererilor de retrocedare depuse de cultele religioase la 1
ianuarie 2018 era următorul:
Biserica Ortodoxă Română a depus un număr de 2.215 cereri de
retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 1.437 cereri. A mai rămas
de soluţionat un număr de 778 cereri de retrocedare. Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a depus un număr
de 1.576 de cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 1.550
de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 26 de cereri de retrocedare.
Biserica Romano-Catolică a depus un număr de 1.203 cereri de
retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 906 cereri. A mai rămas de
soluţionat un număr de 297 de cereri retrocedare
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a depus un
număr de 6.723 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de
3.180 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 3.543 de cereri de
retrocedare.
Biserica Reformată a depus un număr de 1.208 cereri de
retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 877 de cereri. A mai rămas
de soluţionat un număr de 331 de cereri de retrocedare.
Cultul Mozaic (Fundaţia Caritatea) a depus un număr de 1.918
cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 1.185 de cereri.
A mai rămas de soluţionat un număr de 733 de cereri de retrocedare.
Biserica Unitariană a depus un număr de 82 cereri de
retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 74 de cereri. A mai rămas
de soluţionat un număr de 8 cereri de retrocedare.
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană a depus un număr
de 1.133 cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 792 de
cereri. A mai rămas de soluţionat un număr de 341 cereri de retrocedare.
Biserica Evanghelică Lutherană a depus un număr de 29 de
cereri de retrocedare, din care a fost soluţionat un număr de 26 de cereri. A
mai rămas de soluţionat un număr de 3 cereri de retrocedare.
Cultul Musulman, Biserica Armeană, Biserica Creştină
Adventistă de Ziua a Şaptea, Biserica Baptistă, Cultul Penticostal, Asociaţia
Religioasă Nazarineană au depus un număr 303 cereri de retrocedare, din care a
fost soluţionat un număr de 163 de cereri. A mai rămas de soluţionat un număr
de 140 de cereri de retrocedare.
O situație aparte și totodată,
tensionată o constituie procesul de soluționare a cererilor de retrocedare
depuse de Biserica Greco-Catolică pentru proprietățile pierdute prin Decretul nr. 358/1948, care
desființa această biserică. O parte dintre aceste proprietăți (cu precădere
lăcașuri de cult și case parohiale) au revenit Bisericii Ortodoxe Române, ca
urmare a „reunirii” forțate a greco-catolicilor cu BOR. Conform Secretariatului
de Stat pentru Culte, principalele cauzele care
încetinesc procesul de soluționare a cererilor de retrocedare depuse de către
Biserica Greco-Catolică sunt:
Particularitatea preluării
patrimoniului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, mai exact a
imobilelor care, în prezent, se află în administrarea Bisericii Ortodoxe
Române, în temeiul Decretului nr.
358/1948 (aproximativ 80% din numărul total de cereri depuse de către
Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu
modificările și completările ulterioare);
O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, nu permite restituirea în natură sau
acordarea de despăgubiri în cazul imobilelor care au aparținut Bisericii Române
Unite cu Roma Greco-Catolică, și care, în prezent, se află în proprietatea
Bisericii Ortodoxe Române.
(VA URMA)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu