Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale 2014
oferă un element interesant, din perspectivă religioasă, anume că cei
doi candidaţi sunt membri ai unor culte religioase diferite. Candidatul
Victor Ponta este creştin ortodox şi membru al Bisericii Ortodoxe
Române. Candidatul Klaus Iohannis este creştin evanghelic lutheran de
confesiune augustană, membru al Bisericii Evanghelice de Confesiune
Augustană din România.
Subiectul apartenenţei religioase a candidaţilor este
considerat, dacă nu un subiect tabu, cel puţin unul deranjant de către
activiştii mioritici al lui ”politically correct”. În recenta
campanie electorală s-au făcut eforturi incredibile atât din partea unor
grupări ale societăţii civile şi mass-media, cât mai ales de către
echipele de campanie ale celor doi candidaţi pentru a se elimina sau
dimpotrivă, utiliza acest subiect, după cum dictează viziunea politică
ori interesele fiecărei tabere.
Nivelul de cultură civică, politică şi de ce nu, religioasă al
societăţii româneşti în Anul Domnului 2014 este suficient de redus încât
să arunce subiectul convingerilor religioase ale candidaţilor la
funcţii politice în bezna ignoranţei. Despre acest subiect se vorbeşte
doar în două tonalităţi, ambele nefaste pentru progresul democraţiei
noastre: fie cu stridenţa bigotismului religios politizat, fie cu
isteria fanatismului civic al unui ”politically correct” strâmb,
partinic şi grotesc.
În democraţie, cu precădere în situaţiile în care
cetăţenii sunt chemaţi la votare, pentru a delega administrarea unei
părţi din libertăţile lor politicienilor preferaţi, orice atitudine discriminatorie cu referire la rasă, credinţă religioasă, sex etc. trebuie condamnată şi sancţionată imediat.
Totuşi, în agora, dar şi în mecanismul intim de evaluare şi decizie al
alegătorului, elementul religios are un rol a cărui importanţă este mai
mare sau mai mică, în funcţie de modul în care societatea, în ansamblul
ei, şi fiecare cetăţean în parte, percep funcţionarea democraţiei.
Vă propun să studiem împreună câteva fragmente din diferite
studii şi articole publicate cu ocazia campaniei electorale pentru
prezidenţiale din anul 2012, în SUA. Vom descoperi că
apartenenţa religioasă atât a candidaţilor, cât şi a votanţilor
americani, deşi formal, legal nu este îngăduit să reprezinte un element
de luat în calcul în dezbaterea politică şi în exercitarea dreptului de a
alege şi a fi ales, în practică influenţează puternic rezultatul
alegerilor, bineînţeles alături de programul politic al candidaţilor
respectivi.
…program politic, trebuie să adăugăm, care a fost extrem de firav
promovat de cei doi candidaţi în dezbaterile - să nu zicem, în scandalul
- campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale 2014 din România.
(***) Cine îşi închipuie că dimensiunea religioasă nu ar conta la
votul pe care românii îl vor acorda duminică celor doi candidaţi pentru
funcţia de Preşedinte al Republicii, se înşală amarnic. (ARTICOL INTEGRAL -ADEVARUL-)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu