Tovarăşul Crin Antonescu şi legionarii

În vremurile de glorie ale comunismului, regimul dictaturii proletare îşi justifica eşecul şi incapacitatea de a asigura un minim de trai decent cetăţenilor României Populare (Socialiste) prin fantoma sabotajului comis de ”duşmanul de clasă”. Tovarăşul Crin Antonescu, cel care se visează preşedinte al Republicii, redescoperă această grobiană metodă de manipulare şi ne aruncă peste ochi un polonic din haznaua politichiei româneşti. 

Între două momente de somn şi cucăială, Crin Antonescu s-o fi întrebat: Cine să fie ”suspectul de serviciu”, ”duşmanul de clasă” care pregăteşte protestele de stradă împotriva erorilor comise de guvernarea USL? Să fie ungurii, nu se poate, că sunt mai mult de un milion de cetăţeni români de naţionalitate ungară, voturile UDMR din Parlament ar fi necesare şi în anumite chestiuni parcă au dreptatea lor, ungurii noştri. Renunţăm, deci, la naţionalism, nu dă bine nici la UE! Să fie romii? Nu, nu e bine nici cu romii, chiar dacă statele occidentale i-au tratat ca pe nişte ”untermenscheni” şi i-au alungat din teritoriile lor cu forţa trupelor speciale, dacă noi ne apucăm să le aplicăm un tratament identic, vom fi acuzaţi de rasism. Să fie Băsescu? Nu, e banal şi epuizat subiectul!

Cine să fie, atunci, ”duşmanul de clasă”? Păi, cine altcineva, decât legionarii?! Ăia, despre care vorbea tovarăşul Iliescu atunci când a chemat minerii să ”planteze flori” în Piaţa Universităţii! (articol integral AICI)