O postare preluată de pe blogul fratelui nostru Claudiu Târziu. Câteva gânduri: vom afla şi în spaţiul mânăstiresc al Ortodoxiei Româneşti o astfel de iniţiativă? Avem ca unic exemplu activitatea în aşezământul ctitorit şi păstorit de Părintele Nicolae Tănase, de la Valea Plopului. Atât. Poate mă înşel, dar nu cunosc o altă iniţiativă de oarecare anvergură şi consistenţă. Avem mânăstiri bogate, care posedă pământuri, păduri, pensiuni şi alte proprietăţi. Când vom afla pe lângă aceste mânăstiri bogate şi aşezăminte filantropice pentru cei aflaţi în suferinţă, adică orfelinate sau cămine de bătrâni? Când vom pune în lucrare, spre slujirea lui Dumnezeu şi iubirea de aproapele, averea mânăstirească? Când vom afla cantine pentru săraci, în adevăratul sens al noţiunii, înfiinţate în cartierele sărace ale oraşelor, prin jertfa preoţilor parohi şi cu sprijinul Centrelor eparhiale? Când vom ieşi din formalismul festivist al activităţii organizaţilor neguvernamentale administrate de episcopiile noastre? Când vom fi cu adevărat, filantropi în Hristos? Sunt întrebări la care suntem chemaţi să răspundem, cât încă Dumnezeu ne mai îngăduie...
* * *
O bună prietenă mi-a recomandat un film impresionant despre mănăstirea Bănceni din Bucovina de Nord, în Ucraina, aflată la şapte kilometri de graniţa cu România. Filmul vorbeşte despre virtuţile esenţiale ale ortodoxiei: credinţa, dragostea, nădejdea, la care adaug şi o vrednicie exemplară, care sînt trăite la Bănceni şi dau roade minunate. Cu ajutorul lui Dumnezeu, părintele stareţ Mihail Jar a reuşit, în 16 ani, să ridice această mănăstire din nimic, să adune o obşte de 90 de monahi, să construiască şapte biserici şi un cămin de orfani, unde sînt îngrijiţi 140 de copii, dintre care unii bolnavi grav.
La Bănceni se slujeşte în ucrainiană şi în română, dar mulţi dintre vieţuitori sînt români. Ce am observat cu bucurie este că în această mănăstire nimic nu pare improvizat, nimic făcut de mîntuială, nu există nici o umbră de promiscuitate, aşa cum se mai întîmplă prin alte locuri unde se face misiune socială; nimic nu murdăreşte tabloul general, chiar dacă la Bănceni încă se mai construiesc cîteva clădiri. Vă invit să vedeţi şi dvs filmul.
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu