S-a împlinit un deceniu din ziua în care am hotărât să păşim împreună în călătoria acestei vieţi. Mi-ai dăruit să sorb picături de infinit din sufletul tău plin de Lumină şi - jertfă supremă a fiinţei tale în faţa lui Dumnezeu şi pe altarul familiei noastre - mi-ai dăruit o stea care îmi luminează viaţa mai mult decât soarele de pe cer, pe îngerul nostru de bucurie, speranţă şi rugăciune către Hristos şi Maica Sa, iubirea noastră mică şi dulce, Casiana.
Să spun că sunt un bărbat fericit, este prea puţin. Să caut cuvinte pentru a-ţi mulţumi pentru toate iertările pe care mi le-ai dăruit, aceste minunate flori care au acoperit cu gingăşia lor toate greşelile pe care le-am făcut faţă de tine, ar fi o încercare lipsită de folos, căci nu există încă un cuvânt, în limba oamenilor, care să exprime recunoştinţa pe care o port pentru tine.
Iartă-mi toate cuvintele pe care le-am rostit către tine, fără să am dreptul să le rostesc şi mai ales, fără să fie meritate. Am greşit de multe ori, în aceşti 10 ani, faţă de tine. M-ai iertat mereu, deşi, poate că, uneori, nu meritam.
Iartă-mi toate clipele pe care nu am ştiut să ţi le dăruiesc, aşa cum poate că un alt bărbat ar fi ştiut să ţi le dăruiască, ţie, o stea mereu acoperită de un nor tainic, un univers pe care eu nu am avut răbdarea şi înţelepciunea să-l descopăr în cei 10 ani ai visului dulce şi minunat pe care l-ai dăruit sufletului meu.
Iartă-mă pentru toate florile pe care nu ţi le-am adus la timp, pentru toate ezitările mele, pentru toate slăbiciunile mele.
Iartă-mă pentru clipele în care nu am fost lângă tine, cu temerile tale, cu gândurile tale, cu dorinţele tale.
Iartă-mă pentru toate lacrimile pe care ţi le-am smuls din ochii tăi purtători de infinit prin toate greşelile mele de om nesăbuit şi prost.
Iartă-mă pentru puţinul pe care ţi l-am dăruit. Iartă-mă, iubirea mea!
Îţi mulţumesc că m-ai ales, din infinitatea de bărbaţi, mulţi dintre mai buni, mai generoşi, mai frumoşi, mai înţelepţi decât mine. Îţi mulţumesc pentru onoarea pe care mi-ai făcut-o, acceptând să-ţii încredinţezi trupul şi sufletul unui bărbat-copil.
Îţi mulţumesc, iubirea mea, pentru aceşti 10 ani minunaţi, luminoşi ai căror fruct dulce şi închinat Maicii Mântuitorului nostru Iisus Hristos este bucuria noastră, viaţa noastră, copila noastră Casiana!
Îţi mulţumesc din tot sufletul şi te rog să-mi acorzi iertarea ta.
Al tău soţ,
Pr. Marcel
CRAIOVA, 2 septembrie 2010 d.Hr.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu