Vlădica Bartolomeu Anania a plecat la cer - Mesaje de condoleanţe

Preafericitul Părintele nostru Patriarh Daniel a declarat la Radio Renaşterea (Cluj):

Cu mare tristeţe am aflat trecerea la cele veşnice a Înaltpreasfinţitului Mitropolit Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în seara aceasta. Considerăm că este o mare pierdere pentru Biserica noastră şi pentru spiritualitatea românească, deoarece Înaltpreasfinţitul Mitropolit Bartolomeu a fost un apărător al credinţei ortodoxe şi un locomotor al spiritualităţii româneşti. A îmbinat credinţa şi cultura într-o armonie roditoare. A arătat experienţa vieţii în ţară şi străinătate. Avea un spirit misionar foarte accentuat şi un dinamism deosebit. În mod cuprinzător a găsit întotdeauna, cu toate că vârsta era înaintată, metode noi de pastoraţie şi se adapta la evoluţia societăţii în aşa fel încât Biserica să fie recunoscută şi respectată prin hotărârile ei, dar mai ales prin activitatea ei şi mă refer aici în primul rând la folosirea mijloacelor moderne de comunicare în masă pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu. Desigur, noi considerăm că în Împărăţia Cerurilor va fi în compania sfinţilor autori ai Sfintei Scripturi, ai Sfinţilor Prooroci, ai Sfinţilor Apostoli pentru că a lucrat cu multă osteneală la traducerea şi diortosirea Sfintei Scripturi. Exprimăm condoleanţele noastre pentru întreaga Arhiepiscopie a Vadului, Feleacului şi Clujului şi pentru întreaga Mitropolie a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Dumnezeu să-l odihnească împreună cu drepţii!

Mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

Înaltpreasfinţitul Mitropolit Bartolomeu a plecat la cer, de fapt, s-a născut în Cer, cum au spus cei vechi. A fost un uriaş şi rămâne un uriaş, un uriaş pentru că a reuşit să îmbine ceea ce puţini, foarte puţini reuşesc să facă: o credinţă de cremene în Dumnezeu, o cultură imensă şi o capacitate uimitoare de a sluji Biserica şi neamul. Din această seară, vocea Mitropolitului Bartolomeu nu mai răsună, numai cheamă la luptă. Vocea lui nu mai are posibilitatea să creeze împotriviri. Dar dacă vocea lui numai răsună, rugăciunea Mitropolitului Bartolomeu este mai puternică acum. De fapt, vocea lui nu se va mai manifesta de acum, decât prin rugăciune, rugăciune în faţa Tronului Preasfintei Treimi. Zic aceasta pentru că am sentimentul lăuntric că după o viaţă de luptă aprigă, Mitropolitul Bartolomeu a ajuns la tărâmul păcii. Şi Dumnezeu, în Împărăţia Sa, l-a primit cu braţele deschise. Rugăciunea lui devine vocea lui, glasul lui, care din înălţimea Cerului va răsuna de acum şi mai puternic.

Mitropolitul Bartolomeu a plecat la Cer, deja l-a întâlnit pe Patriarhul Iustinian, pe Patriarhul Teoctist, pe Mitropolitul Firmilian al Olteniei, pe părinţii lui, cei care i-au fost foarte dragi. Ne priveşte împreună cu aceştia din înălţimea Cerului şi ne cere nouă, rămaşi încă în valea plângerii acestei lumi, să mergem pe drumul pe care ei l-au bătătorit, iar Mitropolitul Bartolomeu a avut un drum frumos, un drum adânc, un drum înălţător. A mers pe el cu dreptate, a mers pe el cu credinţă, a mers pe el cu îndrăzneală mărturisitoare a valorii Bisericii Ortodoxe şi a valorii neamului românesc. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Credinţa în înviere, în Domnul cel mort şi înviat îi ajută, în primul rând, pe ardeleni şi pe români, în genere, să trecem peste acest moment şi credinţa în Dumnezeu ne ajută să ne ancorăm în nădejdea că vocea marelui Mitropolit Bartolomeu nu este stinsă, prin rugăciune vocea lui devine mai puternică. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Irineu, Mitropolitul Olteniei
 

Cu mare regret am primit vestea nefericită a trecerii la Domnul a venerabilului Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Înaltpreasfinţitului acad. dr. Bartolomeu Anania. A fost un om deosebit, cu veritabile calităţi culturale, artistice şi bisericeşti, un om care a slujit Biserica cu devotament, cu credinţă şi cu multă înflăcărare, un adevărat păstor care şi-a pus viaţa pentru turma sa, urmând îndemnul Mântuitorului Hristos. A fost un mitropolit care, ales de Dumnezeu, şi-a făcut datoria cu multă evlavie, întotdeauna chivernisind ceea ce este bun şi bineplăcut oamenilor şi credinţei noastre ortodoxe. L-am cunoscut în urmă cu multă vreme şi am ascultat cu multă atenţie cuvântările, predicile şi omiliile sale şi de fiecare dată am simţit că în cuvântul său păstoresc era un om sincer, corect şi concret. Pentru aceasta, vorba sa avea puterea Duhului Sfânt, care întotdeauna zideşte.

Ne va lipsi în mod sigur din viaţa şi din activitatea noastră. Mulţumim lui Dumnezeu că ni l-a dăruit ca model şi totdeauna ne va îndruma chipul său cuvios, apostolic şi misionar. Îi vom purta exemplul, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel, care spune: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa!” (Evrei 13, 7). Veşnică să-i fie pomenirea!

LEUL ÎN IARNĂ AL ARDEALULUI ORTODOX

Articol de Răzvan Codrescu
Sursa: http://razvan-codrescu.blogspot.com/2011/02/leul-in-iarna-al-ardealului-ortodo.html

 În seara zilei de 31 ianuarie (ora 19.25), la Secţia de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca, s-a curmat aventura pămîntească a vlădicăi Bartolomeu, scriitorul Valeriu Anania, slujitorul fără preget al lui Dumnezeu şi al Limbii Româneşti. Pe 18 martie ar fi împlinit 90 de ani, dar voia dumnezeiască a fost să-i ridice mai din vreme crucea suferinţei şi să-l adauge în plină iarnă la neamul lui cel adormit.

Turpitudinea monumentală a televiziunii (ruşinii) noastre naţionale n-a întîrziat să pună început unei posterităţi confuze, ingrate şi indigne, prezentîndu-l, în loc de înfiorată pomenire, ca pe un “legionar” şi ca pe un “securist” ajuns în scaunul arhiepiscopal şi mitropolitan de la Cluj. Iată că insinuările sau deducţiile vicioase, pe care le-a răbdat creştineşte în iarna vieţii, îi războiesc sufletul şi după moarte. Nici lămuritoarele sale Memorii, nici fermele sale declaraţii publice, nici lipsa oricăror dovezi că ar fi săvîrşit ceva reprobabil ca “legionar” sau că ar fi făcut mai tîrziu “poliţie politică” n-au putut pune capăt voluptăţilor calomnioase ale abjecţiei ambiante. Din fericire, adevărata judecată nu aparţine oamenilor, ci lui Dumnezeu, Care i-a dat robului Său Bartolomeu Valeriu ani îndelungaţi, putere şi har ca să-I tălmăcească Scripturile şi să-I păstorească turma, la răscruce de veacuri şi de milenii.

Sigur că, în anii primei tinereţi, drumul vieţii “călugărului Anania” s-a intersectat, ca al aproape întregii lui generaţii, cu complexul şi controversatul “fenomen legionar”, mai ales prin intermediul Frăţiilor de Cruce, dar tînărul scriitor şi monah n-a fost nici membru fanatic al Legiunii şi nici propagandist ulterior al ideilor legionare, ci doar un creştin cu firească atitudine anticomunistă, lider aproape legendar al protestelor studenţeşti de la Cluj din 1946, iar după aceea client al temniţelor comuniste (unde i s-a pus teribila etichetă – în mare măsură abuzivă – care avea să-l urmărească în viaţă şi în moarte). Iar ca fost deţinut politic, sigur că a avut de-a face în fel şi chip cu Securitatea, atît în anii de închisoare, cît şi după aceea. Este cazul tuturor foştilor deţinuţi politici, care constituie o categorie aparte, ca victime directe şi predilecte ale terorii. Aceştia s-ar cuveni judecaţi – într-o lume a oamenilor cu frică de Dumnezeu, iar nu a bestiilor vorbitoare – cu alte criterii decît cei care n-au luat în viaţa lor o bîtă pe spinare, ci au acceptat compromisuri doar din dorinţa de a se pune bine cu puterea şi a profita de pe urma oportunismului cinic sau laş. S-a speculat mult despre “misiunea” pe care “călugărul Anania” ar fi avut-o din partea Securităţii în anii cît a stat în America, dar faptele arată că n-a făcut rău nimănui – nici episcopului Trifa, nici structurilor bisericeşti de acolo, nici altcuiva. Ba mai mult, a băgat frica în securişti că, dacă nu-l vor lăsa în pace cu presiunile lor, va da totul în vileag în presa americană. Securitatea va fi avut planuri cu el, dar pur şi simplu “n-a mers”. Iar astăzi la C.N.S.A.S. sînt vreo 11 dosare ale sale, dar numai dosare de urmărire, care mai degrabă îl onorează decît să-l înjosească (aşa cum probabil că şi-ar dori, cu instinctele lor impure de trepăduşi senzaţionalişti, fîrţîngăii şi piţipoancele maidanelor noastre “mediatice”).

Sînt cu totul alte lucruri – esenţiale şi incontestabile – care s-ar cădea ştiute şi mărturisite despre cel căruia în tîrziul vieţii i s-a spus “Leul Ardealului”: că este unul dintre marii scriitori creştini români ai secolului XX (poet, dramaturg, prozator), tălmăcitor al Bibliei şi cărturar bisericesc, monah de la 20 de ani, arhiereu autoritar (şi la un pas – fără a şi-o dori cu tot dinadinsul – de a fi fost chiar Patriarhul României), vajnic luptător anticomunist şi fost deţinut politic, paznic nezdruncinat al Ortodoxiei şi al tradiţiilor naţionale. Informaţii mai detaliate despre viaţa şi opera sa se pot găsi inclusiv pe acest blog, sau – postate mai de curînd – pe blogul prietenului Claudiu Târziu (care a realizat cu vrednicul arhiereu şi două interviuri memorabile – poate cele mai bune care i s-au luat vreodată).

Eu unul l-am socotit şi îl socotesc pe Înaltul Bartolomeu drept cel mai experimentat şi mai prestant arhiereu postdecembrist al Bisericii mele şi mi-ar fi plăcut să-l văd în ultimii săi ani pe scaunul patriarhal, avînd în vedere şi faptul că merituosul mitropolit Daniel oricum ar fi ajuns patriarh după aceea, fiind limpede că n-avea vreun concurent hotărît şi redutabil în generaţia sa. Ar fi fost frumos ca imediat după greu încercatul Părinte Patriarh Teoctist, să vină în fruntea Bisericii, fie şi doar pentru puţini ani, tot un om din aceeaşi generaţie, dar cu alt „traseu”, din ceata nu puţin numeroasă a răscumpărătorilor de vremuri, luptător împotriva ateismului comunist, prigonit pentru Hristos, scriitor şi cărturar de seamă, şi acesta să predea ştafeta generaţiei următoare, în numele şi în duhul martirilor crucii din Gulagul românesc. Sînt şi voi rămîne încredinţat că Înaltul Bartolomeu ar fi fost un patriarh cum n-am mai avut pînă acum şi cum poate nici nu vom avea vreodată, căci oameni de forţa şi înzestrarea sa nu se nasc în fiecare generaţie şi nu sînt experienţial repetabili. Din grabă interesată sau din alte pricini (aici oficialii Patriarhiei m-ar trage de mînecă, şoptindu-mi doct: „Duhul Sfînt!”), n-a fost să fie aşa. În orice caz, a-l preţui pe unul (Dumnezeu să-l ierte) nu înseamnă a-l dispreţui pe celălalt (Dumnezeu să-l ţină), aşa cum, dacă îmi aleg drept patron spiritual un anume sfînt, nu înseamnă că-i desconsider pe ceilalţi sfinţi. Honni soit qui mal y pense!

Azi, omul unic şi irepetabil nu mai e printre noi. În ce ne-a rămas nepervertit, îl plînge Ardealul şi toată ţara. Ce va fi în urma lui? Îşi va asuma Sf. Sinod al B.O.R. imaginea publică a slăbiciunii versatile şi va reface Mitropolia Ardealului după cum a fost înainte de 2006, dîndu-i mitropolitului de la Sibiu satisfacţia de a recupera acum ceea ce a pierdut atunci? Are vreo şansă la scaun – fie el mitropolitan sau doar arhiepiscopal – P. S. Irineu, vicarul de la Cluj pe care răposatul mitropolit şi l-ar fi numit succesor, cu limbă de moarte? Va scăpa P. S. Ioan Selejan (favorit, se pare, al celor din Deal) de crucea Covasnei şi Harghitei? Un lucru e cert: oricine şi în orice variantă i-ar urma în scaun, nu-i va fi deloc uşor să se măsoare cu umbra marelui răposat şi să dea impresia că acesta ar fi lăsat în urmă un gol mai mic decît a lăsat de fapt. Ceea ce rămîne deocamdată de sperat este că nu ne-am pervertit şi n-am decăzut într-atît încît să confirmăm româneşte proverbul că “de leul mort îşi bat joc pînă şi iepurii”… 

Deocamdată să-l petrecem cu toată cuviinţa pe ultimul drum şi să ne rugăm pentru pacea sufletului său. Şi ca Dumnezeu să ne facă vrednici de dreapta lui pomenire.

 * * *

Mitropolitul va fi înmormîntat în cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, joi 3 februarie, ora 12.00. Dumnezeu să-l odihnească.

Vlădica Bartolomeu s-a mutat la Domnul

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului 

Comunicat de presă

Cu regret şi durere în suflet, dar cu nădejdea în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului anunță că în ziua de 31 ianuarie 2011, la orele 1925, Părintele nostru, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu ANANIA, și-a început călătoria spre Împărăția Cerurilor. 

Decesul a survenit la Secția de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca. Înconjurat de medici, prieteni, ucenici şi colaboratori apropiaţi, trupul Înaltpreasfințitului Bartolomeu a cedat multiplelor afecțiuni care i-au marcat ultima perioadă de viață. Trupul celui care a fost timp de 18 ani Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului va fi depus în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, unde toţi cei care doresc îi vor putea aduce un ultim omagiu. Ziua înmormântării, în cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei Mitropolitane, va fi anunţată ulterior.

În toate aceste zile de doliu, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii noastre vor înălţa rugăciuni pentru iertarea păcatelor şi dumnezeiasca fericire a sufletului nobil al Părintelui nostru Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu şi pentru veşnica sa odihnă în Împărăţia lui Dumnezeu, alături de aleşii Săi. Dumnezeu să îl odihnească în pace și pe toți cei îndurerați să îi aline cu mângâierea Duhului Sfânt!

Permanența Consiliului Eparhial

* * * 

VALERIU ANANIA 

(18 martie 1921 - 31 ianuarie 2011)

Cronologie

1921, 18 martie:

în localitatea Glăvile, judeţul Vâlcea, se naşte Valeriu Anania, fiul lui Vasile şi al Anei, născută Mărgăritărescu.

1927-1933                  

– urmează şcoala primară în comuna natală.

1933-1941                  

– este elev al Seminarului Central din Bucureşti.

– în clasa a doua de seminar, are loc întâlnirea cu Anton Holban, profesor de limba română, în care va găsi sprijinul şi îndrumarea necesare pentru formarea viitorului scriitor şi om de cultură.

1935                           

– debutează, poetic, cu versurile Pământ şi cer, în revista teologică „Ortodoxia“. Va colabora, în decursul vremii, la alte reviste de teologie: „Biserica Ortodoxă Română“, „Studii Teologice“, „Mitropolia Olteniei“/ Craiova, „Glasul Bisericii“, „Telegraful Român“/ Sibiu, almanahul şi revista „Credinţa“/ Detroit, „Renaşterea“/ Cluj-Napoca, „Vestitorul Ortodoxiei“, „Deisis“/ Regensburg, „Candela Moldovei“/ Iaşi ş.a.

1937                           

– debutează, publicistic, cu articolul Camaradul Anton, în revista „Vremea“. Mai târziu, va colabora şi la alte multe reviste de cultură: „Dacia rediviva“, „Convorbiri literare“, „Gazeta literară“, „Gândirea“, „Tribuna“, „Amfiteatru“, „Caiete critice“, „Ateneu“, „Albina“, „Luceafărul“, „Magazin istoric“, „Destin“/ Madrid, „Revista de istorie şi teorie literară“, „Vatra“, „Steaua“. „Scara“ ş.a.

1938                           

– 26 noiembrie: debutează, dramaturgic, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor, în regia lui Atanasie Mitric. Aceeaşi piesă, adaptată pentru decor de Eugenia Brebenaru, e reprezentată pe scena Operei Române în februarie 1939. Piesă nepublicată.

1939                            

– 11 mai: cu concursul lui Nicolae Iorga, o trupă de amatori îi joacă piesa în versuri La furcărie, pe scena Teatrului Ligii Culturale, în regia autorului. Piesă nepublicată.

1940                           

– martie: Teatrul „Studio Naţional“ din Bucureşti îi reprezintă poemul dramatic Dochia, în regia lui Nicolae Kirilov. Piesă nepublicată.

1942                           

– 2 februarie: intră în monahism la Mânăstirea Antim din Bucureşti, primind numele Bartolomeu.

– 15 februarie: este hirotonit ierodiacon; în peregrinările prin ţară, va fi ierodiacon la Mânăstirile Polovragi şi Baia de Arieş.

– primăvara: îl cunoaşte pe Tudor Arghezi, căruia îi va fi apropiat vreme de un sfert de secol.

1942-1943                 

– urmează cursuri de diferenţă şi îşi ia bacalaureatul la Liceele „Dimitrie Cantemir“ şi, respectiv, „Mihai Viteazul“.

1943                           

– iulie: la Sibiu, îl cunoaşte pe Victor Papilian.

1941-1948                 

– urmează studii superioare de Teologie la Bucureşti, Cluj şi Sibiu; este absolvent al Academiei Teologice „Andreiane“ din Sibiu.

1945-1946                 

– studii incomplete de medicină la Sibiu şi Cluj şi de muzică instrumentală la Cluj. Aici, frecventează şi participă activ la cenaclul literar al lui Victor Papilian, reactivat – după întoarcerea din pribegie a Universităţii clujene – în casa protopopului ortodox Florea Mureşanu; îl cunoaşte pe dramaturgul Ion Luca, căruia îi va fi foarte apropiat între anii 1951-1955, pe când Ion Luca locuia la Vatra Dornei.

1946                           

– în Cluj, la o şezătoare literară, îl ascultă pe Gala Galaction – preotul Grigore Pişculescu –, pe care-l va reîntâlni ceva mai târziu la Bucureşti.

– iunie: student al Universităţii din Cluj şi preşedinte al Centrului Studenţesc "Petru Maior", conduce greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă. Urmează un lung şir de arestări.

– este expulzat din Cluj.

1947                           

– iulie-decembrie: este stareţ al Mânăstirii Topliţa.

– iarna: la Cluj, îl cunoaşte pe Lucian Blaga.

1948                           

– toamna: la Mânăstirea Bistriţa vâlceană îl cunoaşte pe Patriarhul Justinian, căruia îi va fi colaborator apropiat timp de peste 25 de ani.

1948-1949                 

– ocupă funcţia de intendent al palatului patriarhal.

1949-1950                 

– este inspector patriarhal pentru învăţământul bisericesc.

1950-1951                 

– asistent al profesorului Teodor M. Popescu, la Catedra de Istorie Bisericească Universală din cadrul Institutului Teologic Universitar din Bucureşti.

1951-1952                 

– este decan al Centrului de Îndrumări Misionare şi Sociale a clerului, la Curtea de Argeş, unde predă cursuri de istorie bisericească şi omiletică.

1952                           

– îl cunoaşte pe Vasile Voiculescu.

1952-1958                 

– este director al bibliotecii patriarhale.

1956                            

– 14 august: moare Victor Papilian.

1958                           

– este condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică, pentru „uneltire contra ordinei sociale“; închis la Securitate, Jilava, Piteşti şi Aiud; eliberat după şase ani şi două luni, în 1964, prin decret general de graţiere.

1962-1964                 

– în detenţie, la Aiud, sub prohibiţia hârtiei şi creionului, „scrie” pe creier şi fixează în memorie piesele de teatru Steaua Zimbrului şi Meşterul Manole, precum şi numeroase poezii, toate însumând peste zece mii de versuri.

1963                           

– 26 aprilie: moare Vasile Voiculescu.

1964-1965                 

– este numit, din nou, director al bibliotecii patriarhale.

1965-1976                 

– funcţionează, în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America şi Canada, ca secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Cancelariei eparhiale, director al Departamentului Publicaţiilor, reprezentant al relaţiilor interbisericeşti. Este membru în două comisii ale Conferinţei Permanente a Episcopilor Ortodocşi din America de Nord şi de Sud: Comisia Ecumenică şi Comisia de Studii şi Proiecte. Susţine conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor şi Honolulu. Redactor al revistei şi almanahului Credinţa şi al casetei de literatură Noi.

1966                           

– debutează, editorial, cu poemul dramatic Mioriţa, Editura pentru Literatură, Bucureşti; volumul apare cu o Predoslovie de Tudor Arghezi.

1967                           

– 14 iulie: moare Tudor Arghezi.

– 29 octombrie: primeşte harul preoţiei, fiind hirotonit de episcopul Victorin al Americii; ceva mai târziu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îi acordă rangul de arhimandrit. Ulterior, este distins – pe linie bisericească – cu „Crucea patriarhală“, „Ordinul Sfântului Mormânt“ al Patriarhiei Ierusalimului, „Ordinul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel“ al Patriarhiei Antiohiei.

1967-1968                

– Teatrul „Barbu Delavrancea“ din Bucureşti îi pune în scenă poemul dramatic Mioriţa, regia şi scenografia fiind semnate de Marietta Sadova, Mircea Marosin şi Zoe Anghel-Stanca.

1968                           

– apare poemul dramatic în versuri Meşterul Manole, Editura pentru Literatură, Bucureşti.

1969                           

– ianuarie: poemul dramatic Mioriţa este transmis la Televiziunea Română.

– 30 martie: la Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti are loc premiera poemului dramatic Meşterul Manole, în regia Mariettei Sadova; partitura muzicală e interpretată de Corul Madrigal. În turneu, piesa este jucată şi pe scene dramatice din Polonia.

– poemul Meşterul Manole e jucat la Teatrul „Casandra“, de către promoţia clasei Ion Olteanu a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti.

– poemul dramatic Du-te vreme, vino vreme! apare la Editura Tineretului, Bucureşti.

– este publicat volumul Păhărelul cu nectar, fantezie dramatică în versuri, pentru copii, Editura Ion Creangă, Bucureşti.

– este membru în delegaţia Bisericii Ortodoxe Române care  vizitează Bisericile Vechi Orientale din Egipt, Etiopia şi India.

1970                           

– aprilie: Teatrul „Al. Davila“ din Piteşti joacă poemul dramatic Mioriţa, în regia lui Constantin Dinischiotu.

1971                           

– volumul de versuri Geneze este publicat de Editura Cartea Românească, Bucureşti.

– apare poemul dramatic Steaua Zimbrului, Editura Eminescu, Bucureşti.

1972                            

– 30 ianuarie: moare dramaturgul Ion Luca.

– la Editura Cartea Românească, îi apare volumul de teatru Poeme cu măşti, ediţie definitivă.

1973-1974                 

– Teatrul Dramatic din Baia Mare îi pune în scenă poemul dramatic Steaua Zimbrului.

1975                           

– noiembrie: poemul dramatic Steaua Zimbrului este transmis de Televiziunea Română.

1976                           

– apare volumul File de acatist, versuri, colecţia caietelor „Noi“, ediţie bibliofilă, hors comerce, Detroit.

– se publică volumul Istorii agrippine, versuri, Cartea Românească, Bucureşti.

1976-1982                 

– la Bucureşti, este directorul Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

1977                           

– 26 martie: moare Patriarhul Justinian Marina.

1978                           

– devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.

1979                           

– la Editura Cartea Românească, apare romanul Străinii din Kipukua.

1981                           

– ediţia a doua a volumului de versuri File de acatist, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

1982                           

– la Editura Eminescu, în seria „Teatru comentat“, apare Greul pământului, o pentalogie a mitului românesc, în două volume.

– premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, pentru opera Greul pămânului.

– se pensionează şi se retrage la Mânăstirea Văratec.

1983                          

– apare volumul de memorii Rotonda plopilor aprinşi, Cartea Românească, Bucureşti.

1984                           

– volumul Anamneze, versuri, Editura Eminescu, Bucureşti.

1989                          

– Radiodifuziunea Română îi înregistrează amplul poem Imn Eminescului, dar cenzura interzice difuzarea, care va avea loc la 16 ianuarie 1990.

1990                          

– apare volumul de istorie şi exegeză iconografică Cerurile Oltului. Scoliile arhimandritului Bartolomeu la imaginile fotografice ale lui Dumitru F. Dumitru, Editura Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu versiuni în limbile română, franceză şi engleză.

– la Cartea Românească, apare volumul de nuvele şi povestiri fantastice Amintirile peregrinului apter.

– 24 decembrie, ajunul Crăciunului: începe munca de revizuire în limba română şi de comentare a Bibliei, începând cu textul Noului Testament, acţiune extinsă ulterior asupra întregii Sfintei Scripturi, pe o perioadă de unsprezece ani.

1991                           

– este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „Sf. Antim Ivireanul“ din Râmnicu-Vâlcea.

– refuză calitatea de „membru de onoare” al Academiei Române.

– colaborează la Universitatea Radio cu patru prelegeri despre Poezia religioasă română modernă.

1992                           

– îi este publicat volumul Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România interbelică, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

– Imn Eminescului, poem în stil bizantin, este publicat la Editura Cartea Românească, Bucureşti.

1993                            

– 21 ianuarie: Colegiul Electoral Bisericesc îl alege pe arhimandritul Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului.

– 7 februarie: în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca, este hirotonit şi instalat arhiereu. Ca arhiepiscop al Clujului, va urmări şi va lupta pentru dinamizarea activităţii pastorale a clerului şi pentru diversificarea ei în funcţie de cerinţele actuale ale societăţii, pentru implicarea Bisericii în acţiunile de asistenţă socială organizate, pentru refacerea legăturilor dintre Biserică şi Cultură, pentru îndrumarea expresă a tineretului – de la amvon şi prin diverse întâlniri –, pentru dezvoltarea relaţiilor ecumenice practice prin păstrarea identităţii proprii.

– Noul Testament. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, apare la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

– la aproape cinci decenii de la scriere, apare volumul de teatru Hoţul de mărgăritare, parabolă în patru acte, la Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, jucată public pentru prima dată în 1992 pe scena Teatrului din Turda. În anii următori, piesa se bucură de un succes deosebit, pe scenele din întreaga ţară.

– i se acordă titlul de membru de onoare al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca.

– este ales preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt“.

1995                            

– apare ediţia a doua a Noului Testament. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

– volumul de eseuri teologice şi culturale Din spumele mării. Pagini despre religie şi cultură, apare, sub îngrijirea şi cu postfaţa lui Sandu Frunză, la Editura Dacia, Cluj-Napoca.

– este publicat volumul de articole şi studii Pledoarie pentru Biserica neamului, Editura Omniscop, Craiova; ediţie îngrijită şi postfaţată de Sandu Frunză.

– ediţia a doua a volumului de memorialistică Rotonda plopilor aprinşi, Editura Florile dalbe, Bucureşti.

– la Salonul de Carte din Oradea, primeşte premiul special pentru volumul Din spumele mării.

1996                           

– Cartea lui Iov. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– volumul de memorii Clujul universitar al generaţiei 1946 în memoriile lui Valeriu Anania, e publicat la Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.

– apare ediţia a treia a volumului în versuri File de acatist, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.

– primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca.

– este ales Senator de onoare şi membru al Marelui Senat al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

– la Salonul Naţional de Carte din Cluj-Napoca, primeşte premiul “Cartea anului”, pentru volumul Din spumele mării.

1997                           

– apare Pentateuhul sau Cele cinci cărţi ale lui Moise. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

1998                           

– Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului şi regelui David. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.

– Cântarea Cântărilor. Versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– apare volumul Poeme alese, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu o prefaţă de Liviu Petrescu.

– ediţia a doua a volumului Cerurile Oltului, Editura Pro, Bucureşti.

– Editura Kálvin János a Bisericii Reformate din Ungaria publică, în ediţie bilingvă româno-maghiară, Noul Testament, varianta Bartolomeu Valeriu Anania

1999                           

– Cartea Profetului Isaia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– Cartea Profetului Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– volumul de studii şi conferinţe Atitudini, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca.

– ediţia a patra a poemului dramatic Mioriţa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, cu o Predoslovie de Tudor Arghezi şi Postfaţă de Liviu Petrescu.

– primeşte marele premiu pentru poezie al Festivalului Internaţional de Poezie “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca.

2000                           

– este publicat volumul Poezia Vechiului Testament: Cartea lui Iov, Psaltirea, Proverbele lui Solomon, Ecclesiastul, Cântarea Cântărilor, Plângerile lui Ieremia. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti.

– Cartea Profetului Iezechiel. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– Cartea Profetului Daniel şi ale celor doisprezece profeţi mici. Versiune revizuită după Septuaginta, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, Bucureşti.

– apare ediţia a doua a volumului de nuvele şi povestiri fantastice Amintirile peregrinului apter, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca.

– De dincolo de ape, pagini de jurnal şi alte texte, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

– primeşte diploma şi medalia Academiei de Artă, Cultură şi Istorie din Brazilia.

– de la Preşedinţia României: medalia jubiliară “Mihai Eminescu”; Ordinul Naţional pentru Merit în gradul de Mare Cruce.

2001                           

– 18 martie: este sărbătorit la împlinirea a 80 de ani, moment marcat prin tipărirea volumului omagial Logos – ediţie îngrijită de arhid. Ştefan Iloaie –, prin imprimarea CD-Rom-ului Arhiepiscopul – realizator: Radu Preda – şi prin susţinerea unui spectacol aniversar pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca.

– apare Apocalipsa Sfântului Ioan. Traducere, introducere şi note de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Paralela 45, Cluj-Napoca, cu ilustraţii de Albrecht Dürer.

– ediţia a doua a piesei de teatru Hoţul de mărgăritare, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca.

– la Editura Renaşterea, apare volumul Bartolomeu Valeriu Anania. In honorem şi lucrarea Introducere în citirea Sfintei Scripturi.

– în anul întâi al mileniului trei este publicată Biblia sau Sfânta Scriptură, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. Lucrarea, tipărită deja în mai multe tiraje, se bucură de un interes cu totul deosebit din partea specialiştilor, dar nu mai puţin din partea credincioşilor, pentru noutatea de ordin teologic şi filologic pe care o aduce faţă de variantele româneşti precedente, pentru aşezarea textului într’o limbă română actuală şi mai ales pentru utilitatea celor peste 8.000 de note subsidiare menite să-i ofere cititorului căi de acces spre adevărul textului; în spaţiul Ortodoxiei româneşti, Ediţia jubiliară a Bibliei este prima versiune adnotată. Activitatea de revizuire depusă de Arhiepiscopul Bartolomeu este evaluată de către specialişti în întâlnirile ocazionate de prezentarea lucrării către publicul din Bucureşti – la Patriarhie şi Academia Română –, la Râmnicu-Vâlcea, Bistriţa, Oradea, Cluj-Napoca; la Craiova, în 2003. În anul 2004, apare Biblia – ediţia jubiliară, în format electronic pe CD.

– Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca îi acordă titlul de “Doctor Honoris Causa”

– primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” din partea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca

– primeşte titlul de “Cetăţean de onoare” din partea consiliilor locale Bistriţa, Râmnicu-Vâlcea, Glăvile/Vâlcea ş.a.

– premiul pentru opera omnia al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj.

2002                           

– este publicat volumul Apa cea vie a Ortodoxiei, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, ce cuprinde cuvântări, articole şi scrisorile pastorale din anii 1993-2001 emise ca arhiepiscop al Clujului; ediţie îngrijită de Nicoleta Pălimaru şi Maria-Elena Ganciu.

– broşura Icoana patriei vâlcene este publicată de Editura Almarom din Râmnicu-Vâlcea.

– exegeza iconografică, parte a volumului Cerurile Oltului, este publicată în Germania, la Editura Sternberg, sub titlul Bilder vom Reich Gottes. Ikonen und Fresken rümänischer Klöster.

– “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Oradea.

2003                            

– apare lucrarea Atelier biblic. Caiete de lucru – Editura Renaşterea, Cluj-Napoca –, reprezentând munca de analiză şi comparare, la Noul Testament, a diferitelor variante de text, din care a rezultat versiunea publicată în Biblia jubiliară.

– cele mai importante puncte de vedere referitoare la ultima ediţie din Sfânta Scriptură sunt cuprinse în volumul Primele mărturii despre Biblia jubiliară 2001, versiunea Arhiepiscopului Bartolomeu Valeriu Anania, ediţie îngrijită de arhid. Ştefan Iloaie, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca.

– prin poetul Mircea Petean, Editura Limes din Cluj-Napoca iniţiază proiectul de publicare a integralei literare Valeriu Anania; apare volumul întâi din Opera Literară: Străinii din Kipukua, cu o prefaţă de Aurel Sasu.

– primeşte titlul de “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Craiova.

2004                           

– apare lucrarea Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, în diortosirea Arhiepiscopului Bartolomeu

– ediţia jubiliară a Sfintei Scripturi în format informatizat, pe CR Rom, apare cu sprijinul tehnic al Institutului de Tehnică de Calcul din Bucureşti

– Editura Limes îi publică al doilea volum din Opera Literară: Amintirile peregrinului apter, cu prefaţa scriitorului Mircea Muthu

2005                           

– primeşte titlul de cetăţean de onoare din partea conisliului local Dej

– în biserica ştefaniană, primeşte titlul de cetăţean de onoare al localităţii Vad, judeţul Cluj.

– Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR îi publică volumul consistent de exegeză – pasaj cu pasaj – a Liturghiei ortodoxe, sub titlul Cartea deschisă a Împărăţiei. O însoţire liturgică pentru preoţi şi mireni.

– al treilea volum din Opera Literară: Rotonda plopilor aprinşi, cu prefaţa lui Dan C. Mihăilescu, apare la Editura Limes.

– la Editura Renaşterea sunt reeditate volumele Apa cea vie a Ortodoxiei şi Pro memoria. Acţiunea catolicismului în România interbelică.

2006                            

– în urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 4 noiembrie 2005 de înfiinţare a unei Mitropolii la Cluj, iniţiativă validată de Adunarea Naţională Bisericească la 1 martie 2006, Bartolomeu Anania este instalat – la 25 martie, praznicul Bunei Vestiri –, de către Patriarhul Teoctist al României, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. În lunile imediat următoare, Mitropolitul se implică concret în activitatea de dinamizare a vieţii religioase din noua structură bisericească.

– la Editura Renaşterea, apare volumul Sfintele Evanghelii după Matei, Marcu, Luca şi Ioan, versiune diortosită, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli.

– prefaţat de Petru Poantă, apare volumul de Poeme, ca cel de-al patrulea din Opera Literară a lui Valeriu Anania.

– primeşte titlul de „Cetăţean de onoare” al comunei Iara.

2007                           

– primeşte, din partea redacţiei săptămânalului „Clujeanul”, titlul şi diploma „Clujeanul anului 2006”.

– Editura Limes îi publică piesele de teatru, care se constituie în volumele 5, 6 şi 7 din lucrarea Valeriu Anania, Opera  literară.

– primeşte titlul de „Cetăţean de onoare” al comunei Spermezeu.

2008                                                     

– pe scena Teatrului Naţional din Cluj-Napoca are loc Gala inaugurală a Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”, instituţie ce are drept scop conferirea de burse de studiu, în ţară sau străinătate, tinerilor merituoşi, cu rezultate deosebite la învăţătură şi posibilităţi materiale reduse.  

– Doctor Honoris Causa al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

–  Volumul omagial „Rotonda unui suflet aprins pentru Dumnezeu şi Neam”, editura Reîntregirea, Alba-Iulia, reuneşte comunicările şi referatele ştiinţifice prezentate la simpozionul naţional „Universul spiritual românesc oglindit în opera Mitropolitului Bartolomeu Anania”.

– Editura Limes îi publică volumele 8 şi 9 din lucrarea Valeriu Anania, Opera  literară, care cuprind publicistica, însoţite de o prefaţă semnată de Ovidiu Pecican.  

– Editura Polirom din Iaşi publică volumul de Memorii.

2009                           

– Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi.

–   apare la Editura Renaşterea, volumul Cuvinte de învăţătură.

–   primeşte Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Memorii.

–   Editura Polirom din Iaşi deschide seria de autor Valeriu Anania cu  volumele „Amintirile peregrinului apter” şi „Rotonda plopilor aprinşi. De dincolo de ape”.  

2010                           

– Primeşte din partea Primăriei Cluj-Napoca titlul de „Senior al cetăţii”.

– La Editura Polirom, apar romanul „Străinii din Kipukua”, volumul ”Poeme”, şi cele două volume de dramaturgie „Teatru I” şi „Teatru II”.

– La 22 noiembrie este ales membru de onoare al Academiei Române.

2011                           

– 31 ianuarie s-a mutat la cele veşnice, la Cluj-Napoca. 

  

Îndemn la rugăciune pentru IPS Bartolomeu Anania

 

Comunicat de presă

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului informează că IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu este internat în Secţia de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca. Mitropolitul Bartolomeu a fost externat luni, 24 ianuarie a.c., din spitalul AKH din Viena, unde – în urma recomandărilor medicale – a fost internat timp de 10 zile, în vederea unei intervenţii pe cord, fapt constatat ca fiind imposibil datorită vârstei şi antecedentelor medicale.

Secţia Anestezie Terapie Intensivă nr. 1 din Cluj-Napoca informează:

1. Mitropolitul a suportat transportul în condiţii de întreţinere intensivă.

2. Faţă de parametrii înregistraţi în cursul zilei de ieri la AKH , nu există nici o modificare: pacientul este stabil cardiac (hemodinamic); este intubat respirator, cu un suport de sedative; face epurare extrarenală continuă; este afebril, cu probele inflamatorii în scădere.

În toată perioada spitalizării, în ţară şi străinătate, Mitropolitul şi-a asumat şi îşi asumă conştient, lucid şi cu credinţă în Dumnezeu întreaga suferinţă. Prin revenirea la Cluj-Napoca , se respectă şi dorinţa IPS Sale de a fi acasă, în oraşul şi în mijlocul credincioşilor pe care îi păstoreşte de 18 ani.

În lipsa chiriarhului, Centrul Eparhial îşi desfăşoară toate activităţile administrative, culturale, economice şi pastoral-misionare curente, iar PS Episcop vicar Irineu Bistriţeanul coordonează activitatea la nivel ierarhic. Înainte de plecarea IPS Mitropolit la Viena , în conformitate cu art. 101 al. (3) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, cu delegaţie expresă acordată pentru ordinea de zi avizată în prealabil de către IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, PS Irineu Bistriţeanul a prezidat o şedinţă a Permanenţei Consiliului eparhial, iar hotărârile au fost aprobate de către Mitropolit.

În aceste momente, ierarhii, clerul şi credincioşii Bisericii noastre, precum şi credincioşii altor confesiuni se roagă Bunului Dumnezeu pentru sănătatea şi uşurarea suferinţelor IPS Bartolomeu.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei

Pr. Bogdan Ivanov

 

***

Canon de rugăciune pentru bolnavi

Rugăciunile începătoare

apoi

Doamne miluieşte (de 12 ori)

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru!

Psalmul 50 (de pocăinţă, al lui David, având în minte păcatele tale)

Cântarea 1

De demult, prin marea despărţită cu toiagul, ca prin pustie a trecut Israel şi în chipul crucii, Domnul pregăteşte Calea mântuirii noastre. Să-I aducem cântări de laudă Lui Dumnezeu Cel Minunat, că s-a Preaslăvit.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! În ziua necazului care a venit peste noi, căzând la Tine Mântuitorule Iisuse Hristoase, ne rugăm Ţie şi cerem Mila Ta. Uşurează boala robului Tău (NUMELE) şi zi-ne nouă precum sutaşului: Mergi, că fiul tău este sănătos!

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Cu rugăciuni şi cereri suspinăm înaintea Ta, Fiule al Lui Dumnezeu şi Te rugăm miluieşte-ne pe noi. Cu cuvântul ridică-l pe cel din pat (NUMELE) ca şi pe slăbănogul, zicându-i: Iertate îţi sunt greşelile tale!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Sărutăm cu credinţă Chipul Tău Doamne, Iisuse Hristoase, şi celui bolnav (NUMELE) Te rugăm dăruieşte-i vindecare, cum ai vindecat-o pe sluga sutaşului.

Și acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Preasfântă Doamnă Născătoare de Dumnezeu, ajutătoare ştiută a tuturor, nu ne trece cu vederea pe cei care cădem la Tine. Te rugăm ascultă rugămintea noastră şi roagă-L pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru să dăruiască sănătate bolnavului (NUMELE) ca împreună cu noi să Te preaslăvească.

Cântarea 3

Cel care dintru nefiinţă pe toate le-ai adus cu Cuvântul zidindu-le, cu Duhul săvârşindu-le, Dumnezeule Preaînalt şi Atotţiitor, întru dragostea Ta mă întăreşte!

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Cel căzut la pământ în grea suferinţă Ţi se roagă Dumnezeule Multmilostiv, Iisuse Hristoase, şi împreună cu noi Te roagă (NUMELE) să-i dăruieşti sănătate sufletului şi trupului său, precum lui Iezechiel care Ţi se tânguia Ţie.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Caută Doamne la smerenia noastră şi nu pomeni fărădelegile noastre şi pentru credinţa bolnavului (NUMELE) cu cuvântul vindecă-i boala ca şi celui lepros, ca să slăvească, Doamne Dumnezeule, Numele Tău în veci!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Biserica pe care ai sfinţit-o Iisuse Hristoase, nu o da spre defăimare, ci ridică-l nevăzut pe cel care se află pe patul durerii, că ne rugăm în ea şi să nu zică cei necredincioşi: Unde este Dumnezeul lor? Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Către Chipul Tău Preacurat, Născătoare de Dumnezeu, ridicând mâinile noastre strigăm: Auzi rugăciunea robilor Tăi şi mântuieşte-l pe cel care zace în boală (NUMELE) ca ridicându-se din suferinţă, să împlinească făgăduinţele făcute pe patul durerii!

Sedealna

Pe mine cel care zac rănit de patimi în patul păcatului, cercetează-mă şi vindecă-mă ca pe soacra lui Petru şi ca pe cel slăbănog care şi-a luat patul şi s-a dus! Te rugăm, Doamne, cercetează-l pe cel bolnav (NUMELE) şi milostiveşte-Te de el, Dumnezeule Multmilostiv, Care ai purtat suferinţele neamului nostru! Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, Cel care permiţi bolile şi le tămăduieşti, Cel care dai iertare tuturor celor care se pocăiesc de păcate, Unule Iubitorule de oameni Numai pe Tine, Te ştim Răbdător şi Milostiv, Doctor al sufletelor şi al trupurilor noastre. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Pe pat aflându-mă (NUMELE) eu păcătosul plâng. Dăruieşte-mi iertare, Doamne Dumnezeule şi mă ridică din boala aceasta şi de păcatele săvârşite în tinereţe, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, slobozire dăruieşte-mi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Milostiveşte-Te şi mă mântuieşte, ridică-mă din patul durerii, că a slăbit tăria mea şi cu totul sunt cuprins de necaz. Maica Domnului Preacurată, vindecă suferinţele cumplite, că Tu eşti Ajutătoarea creştinilor!

Cântarea 4

Pus-ai spre noi iubire tare, Doamne, că pe Unul-Născut Fiul Tău pentru noi la moarte L-ai dat, ca să-Ţi cântăm cu mulţumire: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Cuprins de deznădejdea chinurilor cumplite şi de apropierea morţii, la viaţă întoarce-mă Hristoase (NUMELE) şi dăruieşte-le mângâiere celor care plâng, ca împreună să lăudăm minunile Tale sfinte.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Înaintea Ta Ziditorule ne căim de păcate, că nu vrei moartea păcătosului. Înviază-l şi dă-i sănătate bolnavului (NUMELE) ca ridicându-se să-Ţi slujească Ţie, mărturisind împreună cu noi Bunătatea Ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Lacrimile lui Manase, pocăinţa ninivitenilor, mărturisirea lui David le-ai primit şi grabnic i-ai mântuit. Primeşte rugăciunile noastre, dăruindu-i sănătate bolnavului (NUMELE) pentru care Te rugăm. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Dăruieşte-ne nouă Mila Ta, Maică Sfântă, că întotdeauna nădăjduim la Tine şi cere sănătate bolnavului (NUMELE) întinzând mâinile Tale tămăduitoare către Domnul Dumnezeul nostru.

Cântarea 5

Dumnezeule nevăzut, pe Pământ Te-ai arătat şi cu Voia Ta cu oamenii ai vieţuit, iar noi închinându-ne la Tine alergăm ca să Te slăvim, să Te lăudăm şi să-Ţi mulţumim pentru toate, Iubitorule de oameni.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Pe fiica moartă a lui Iair, ca un Dumnezeu ai înviat-o, iar acum smerindu-ne Te rugăm, Iisuse Hristoase Dumnezeule, să-l ridici din porţile morţii pe bolnavul (NUMELE) că Tu eşti Calea, Adevărul şi Viaţa tuturor, Doamne!

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Înviind pe fiul văduvei şi lacrimile ei prefăcându-le în bucurie, izbăveşte-l de boală şi pe robul Tău (NUMELE) care pătimeşte, ca şi mâhnirea noastră să se prefacă în bucurie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Ai tămăduit-o numai cu atingerea pe soacra lui Petru, bolnavă de friguri, şi acum milostiveşte-Te de bolnavul (NUMELE) ca sculându-se să-Ţi slujească Ţie, precum Iona. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Întinaţi, păcătoşi, lipsiţi de îndrăzneală către Tine, Preacurată Maică a Lui Dumnezeu, smerindu-ne să strigăm: roagă-L pe Fiul Tău, Iisus, ca să-i dea sănătate trupească bolnavului (NUMELE).

Cântarea 6

Adâncul păcatelor cel de pe urmă m-a cuprins şi slăbeşte duhul meu, dar întinde Stăpâne mâna Ta cea sfântă şi ca pe Petru, Îndreptătorule, mântuieşte-mă.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Având nemărginită milostivire şi milă Iisuse Hristoase, Dumnezeule, auzi rugăciunile robilor Tăi. Că Tu ai înviat-o prin Petru pe Tavita şi acum ridică-l pe cel bolnav (NUMELE) din suferinţă, auzindu-i pe rugătorii Bisericii.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, Cel care ai dus neputinţele întregii lumi, Iisuse Hristoase şi pe Eneu prin Pavel tămăduindu-l, pe Tine Te rugăm acum ca pe cel bolnav (NUMELE) să-l vindeci, pentru rugăciunile Sfinţilor Apostoli.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Schimbă în bucurie, Iisuse Hristoase, plânsul celor intristaţi pentru cel care pătimeşte, ca primind de la Tine milă, să intre în casa Ta cu darurile cele făgăduite, slăvindu-Te pe Tine Cel din Treime, Unule Dumnezeu. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Veniţi fraţilor să ne rugăm Maicii Lui Dumnezeu pentru bolnavul (NUMELE) că Ea are putere să-i vindece pe bolnavi, nevăzut cu untdelemn, miruind duhovniceşte! Slăbănogit de felurite păcate şi de nenumărate fărădelegi, sufletul meu Te rog ridică-l, Doamne, cu Dumnezeiasca Ta iubire de oameni, ca pe slăbănogul cel de demult! Te chem pe Tine, Cel plin de daruri Iisuse Hristoase şi Te rog dăruieşte-mi vindecare! Cel care ţii cu mâinile Tale marginile lumii, Dumnezeule Iisuse, Cel care cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt împreună Împărăţeşti, bolile le tămăduieşti, patimile le curăţeşti, pe cei orbi îi luminezi şi pe cel slăbănog l-ai vindecat cu Dumnezeiescul Cuvânt, făcându-l să-şi ia patul şi să meargă, pe Tine Te chemăm: Cel plin de daruri Hristoase, dăruieşte-mi vindecare (NUMELE)! Vino Doamne să Te Slăvim, să Te Lăudăm şi să-Ţi Mulţumim!

Cântarea 7

Cei trei tinerii care nu s-au închinat chipului de aur, au cântat în mijlocul cuptorului încins: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat, Doamne!

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! O, Preasfântă Cruce a Lui Hristos, cinstite Lemn de Viaţă Dătător, prin Tine moartea a pierit şi morţii au înviat şi acum pe bolnavul (NUMELE) vindecă-l şi îl învie, precum în vremurile Elenei – pe fecioara cea moartă.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Doamne, ai vindecat prin cuvânt boala cea cumplită şi îndelungată a lui Iov, care bolnav şi plin de viermi stătea pe gunoi şi Ţi se ruga. Pentru bolnavul (NUMELE) ne rugăm Ţie: Ca un Bun, vindecă-l nevăzut cu rugăciunile Sfinţilor Tăi!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Ştim cu toţii că trebuie să murim, fiind aceasta Voia Ta Doamne, dar Te rugăm, Milostive, dăruieşte sănătate bolnavului (NUMELE) şi preschimbă moartea în viaţă, dăruind mângâiere celor îndureraţi. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Mijloceşte şi ajută sărăciei noastre, Născătoare de Dumnezeu, că Tu ştii şi vremea şi ceasul când să-L rogi pe Fiul Tău să dea bolnavului (NUMELE) sănătate şi iertare păcatelor.

Cântarea 8

Ca să-I slujească Dumnezeului Cel Viu, au răbdat în mijlocul văpăii tinerii în Babilon şi au cântat minunată cântare Dumnezeiască zicând: Toate lucrurile Domnului pre Domnul lăudaţi-L!

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Stăpâne arată-i milă robului Tău (NUMELE) aflat în boală şi tămăduieşte-l, Milostive Iisuse Hristoase Dumnezeule! Nu-l da încă morţii spre judecată, ca să-Ţi aducă pocăinţă! Că Tu Însuţi ai zis: Nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu!

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Doamne Dumnezeule, minunile Tale preaslăvite şi la noi acum vor ajunge: pe cei răi goneşte-i, neputinţele surpă-le, rănile tămăduieşte-le, bolile vindecă-le şi de orice farmece şi răni izbăveşte-ne (NUMELE)!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Doamne Iisuse, Care ai potolit vânturile mării şi în bucurie ai prefăcut frica ucenicilor, potoleşte acum cumplitele boli care îl chinuiesc pe robul Tău (NUMELE) ca bucurându-ne să Te lăudăm pe Tine în veci. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Te rugăm Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, scapă-ne de răutăţile care ne-au aprins, de defăimările oamenilor răi, de feluritele neputinţe, de otrăvire, de farmece, de înşelările celui întunecat şi de moartea năpraznică.

Cântarea 9

Moise Te-a văzut în rug pe muntele Sinai, pe Tine Cea care în pântece ai purtat focul Dumnezeirii, iar Daniel Te-a văzut munte netăiat şi Isaia Te numeşte toiag odrăslit din rădăcina lui David.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Izvorule al Vieţii, Dătătorule de Milă, Iisuse Hristoase, nu-Ţi întoarce faţa Ta de la noi! Uşurează-i suferinţele celui chinuit de boală (NUMELE) şi ridică-l precum pe Avgar prin Tadeu, ca neîncetat să Te slăvească cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt.

Milostive Doamne, auzi rugăciunea robilor Tăi care Ţi se roagă! Crezând glasul Evangheliei căutăm făgăduinţa Ta, Hristoase: Cereţi şi vi se va da vouă! Pentru aceasta şi acum stând Te rugăm: Ridică-l sănătos din pat, pe (NUMELE) cel surpat de chinul nesuferit ca împreună cu noi să Te slăvească pe Tine!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh! Doamne Dumnezeule Iisuse Hristoase, Te rugăm împreună cu acest bolnav, chinuit de suferinţă, de nevăzutele sale răni lăuntrice, să asculţi rugăciunile noastre şi pentru rugăciunile Maicii Tale Te rugăm dăruieşte-i vindecare celui bolnav (NUMELE) ca toţi să Te preamărim. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Maica Domnului, Preacurată, ne rugăm Ţie ca împreună cu toţi Sfinţii, Îngerii, Arhanghelii, Proorocii, Patriarhii, Apostolii, Preacuvioşii şi cu Drepţii să vă rugaţi Lui Hristos, Dumnezeul nostru, să dăruiească sănătate bolnavului (NUMELE) ca împreună cu toţi să Te preamărim.

Rugăciune de mulţumire

Doamne Dumnezeule Multmilostiv şi Preaplin de Iubire, Îţi mulţumim că asculţi această rugăminte a noastră! Plini de pocăintă pentru nesfârşitele noastre păcate Te rugăm Doamne îndură-Te de noi, cei mici, neajutoraţi şi slabi, iară-ne şi păzeşte-ne de ispititor! Prin smerenie, post şi rugăciune, prin faptele, gândurile şi vorbele noastre bune, Îţi cerem ajutor Ţie, Doamne, Maicii Sfinte, Sfântului Înger Păzitor, ca să rămânem sănătoşi pe calea îngustă care duce Spre Împărăţia Ta! Îţi mulţumim, Doamne pentru viaţă, pentru îndurarea Ta şi pentru toate Darurile Tale Sfinte! Te iubim, Te slăvim şi Te preacinstim Doamne Dumnezeule! Slavă Ţie!Amin!

Mitropolitul Clujului, transportat in stare grava la un spital din Viena

Sursa: Ziare.com

Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, va fi transportat, vineri seara, la Viena din cauza unor grave probleme de sanatate. Bartolomeu Anania, Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului se afla, internat intr-un spital din Cluj, iar medicii au recomandat transferul sau intr-o clinica din Austria, pentru ca starea sa de sanatate s-a agravat.

Transferul va fi facut, vineri seara, cu un avion medical, unde Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu, care are 87 de ani, va fi supus unui examen cardiologic. Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, se afla internat, de mai multe zile, la o clinica din Cluj-Napoca din cauza unui pulmonar acut. IPS Bartolomeu, internat in spital din cauza unei raceli. Mitropolitul se imbolnavise usor in toamna anului trecut, dupa o vizita la Iasi, el fiind, de altfel, putin racit si in luna decembrie, cand a dat mesajul de Craciun, in prezenta ziaristilor. IPS Bartolomeu va implini 88 de ani in data de 18 martie.

* * *

Dumnezeu să-l ocrotească pe Înaltpreasfinţitul părintele nostru Bartolomeu Anania! Avem nevoie de prezenţa lui în Sfântul Sinod al Bisericii noastre în aceste vremuri întunecate şi pline de ispite! Rugaţi-vă pentru Părintele Mitropolit Anania!

Cardul de sănătate şi interesul naţional

Într-un comunicat de presă emis de Forul Ortodox Român, alianţă civică naţională a creştinilor ortodocşi, se arată că Ministerul Sănătăţii a organizat o dezbatere publică cu privire la proiectul unei ordonanţe de urgenţă prin care se doreşte introducerea cardului de sănătate prevăzut cu cip. Surpiza şoc a acestei dezbateri a fost dezvăluirea făcută de reprezentantul Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet conform căreia, în contextul în care proiectul de ordonanţă se află abia în stadiul de a fi dezbătut cu societatea civilă, Imprimeria Naţională a organizat deja licitaţia prin care se acordă fonduri publice unui furnizor de semiconductori de tip cip cu contact pentru smart-card-uri folosite pentru confecţionarea viitoarelor carduri de sănătate. Valoarea contractului ar fi de aproximativ 35 milioane Euro. Anunţul pentru organizarea licitaţiei fusese făcut public înainte ca Ministerul Sănătăţii să facă publică nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă privind cardurile de sănătate. Dezbaterea organizată reprezintă, deci, un simulacru, deciziile fiind deja luate.

Ceea ce dezgustă la argumentaţia oferită de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii este că aceştia au justificat necesitatea adoptării ordonanţei de urgenţă privind cardurile de sănătate, şi prin faptul că se vor economisi câteva sute de milioane de lei care s-ar scurge din sistem din cauza medicilor de familie, consideraţi un fel de „ţapi ispăşitori” ai haosului din sistemul de sănătate românesc. Un argument fals şi impertinent. Am primit de la un bun prieten o analiză realizată de mai mulţi medici de familie cu privire la măsurile care cu adevărat sunt urgente pentru salvarea sistemului de sănătate românesc. Vă ofer câteva fragmente în speranţa că vreun ins din rândul birocraţilor care toacă salarii nesimţite prin Ministerul Sănătăţii, va binevoi să citească şi să ia aminte.

Cea mai importantă măsură pe care autorităţile sunt chemate să o adopte este desfiinţarea imediată a tuturor structurilor birocratice din sistemul sanitar. Este necesară reorganizarea sistemului sanitar şi de asigurări de sănătate în teritoriu, sistem care în prezent se constituie ca o structură hibridă, în care entităţile sanitare din domeniul privat sunt forţat grefate pe structurile anchilozate ale statului. Birocraţia agresivă şi exacerbată este o boală gravă a sistemului sanitar românesc. Munca medicului de familie este în proporţie de cel puţin 40% afectată de această birocraţie, de completarea feluritelor formulare, tipizate, registre etc.

Sistemul de sănătate românesc este sufocat de sute de legi, ordine, metodologii, regulamente, protocoale şi alte documente care în multe situaţii se contrazic, se anulează reciproc şi care contribuie nu la reglementarea activităţii sanitare, ci dimpotrivă, la aruncarea în haos a sistemului. Ministerul Sănătăţii nu interacţionează cu medicii de familie decât birocratic şi nu manifestă vreo preocupare reală şi constantă faţă de problemele cu care aceştia se confruntă. Ministerul Sănătăţii, de la ministru la cel mai de jos salariat, nu a rezolvat nici problema corupţiei. Obligaţia de a da bani, daruri, şpagă la medic, la asistenta medicală, la infirmieră reprezintă o cutumă instituită de zeci de ani în spitalele româneşti. Vă mărturisesc că în spital am întâlnit şi cadre medicale care îşi fac corect datoria şi nu solicită şpagă. Este trist şi nedrept că trebuie să suporte consecinţele opiniei generale cum că angajaţii din sistemul sanitar sunt nişte corupţi.

Adoptarea cardurilor de sănătate nu este o soluţie pentru sănătatea trupească a poporului nostru. Este mai degrabă o afacere românească pe fondul unor norme europene meschin şi şmechereşte aplicate. În Germania, de exemplu, implementarea sistemului de carduri de sănătate a costat 1.7 mlrd Euro şi a fost un eşec, proiectul fiind blocat. Cea mai puternică economie a Europei a eşuat cu acest plan. Îşi va permite România luxul acestor carduri de sănătate, în condiţiile în care împrumută bani pentru pensii şi salarii?

Nu în ultimul rând, este evident faptul că libertatea de conştiinţă, dreptul la intimitate şi la protecţia datelor personale sunt puse în pericol de un stat căpuşat de grupuri de interese care promovează, pe banii noştri, proiecte de informatizare a societăţii, complet ineficiente, şi care au de fapt o singură funcţie: să creeze cadrul logistic necesar supravegherii permanente a cetăţenilor români.