”După ce a trecut sâmbăta, când se
lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică), au venit Maria Magdalena şi
cealaltă Marie, ca să vadă mormântul. Şi iată s-a făcut cutremur
mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi
şedea deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi
îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat
cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. Iar îngerul, răspunzând, a
zis femeilor: Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul
unde a zăcut.
Şi degrabă mergând, spuneţi
ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în
Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă. Iar plecând
ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească
ucenicilor Lui. Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor,
iată Iisus le-a întâmpinat, zicând: Bucuraţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au
cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat. Atunci Iisus le-a
zis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea,
şi acolo Mă vor vedea.
Şi plecând ele, iată unii din
strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întâmplate. Şi, adunându-se ei împreună cu bătrânii şi ţinând sfat, au dat
bani mulţi ostaşilor, Zicând: Spuneţi că ucenicii Lui, venind
noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam; Şi de se va auzi
aceasta la dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei, luând arginţii, au făcut precum au fost învăţaţi. Şi s-a
răspândit cuvântul acesta între Iudei, până în ziua de azi. Iar
cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor
Iisus.” (Sfânta Evanghelie după Matei XXVIII,1-16)
HRISTOS A ÎNVIAT!
Împreună călătorim,
dragii mei frați, spre veșnicie, purtând în trupurile noastre o moarte care a
fost învinsă de Hristos care a înviat din
morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!
Dacă vom urma lui Hristos, trăind în Hristos, murind în Hristos și devenind
părtași învierii în Hristos, toate relele acestei lumi vor fi risipite. Căci
cauza nedreptății din această lume nu este vreun sistem politic sau economic și
nici vreo condiționare genetică ascunsă în trupul nostru muritor, ci doar viața
fără Dumnezeu și supunerea noastră față de poftele noastre egoiste ne aduc
durerea, boala și moartea în trup și suflet.
Revoluțiile
noastre sângeroase, dictaturile, democrațiile și toate încercările noastre
neputincioase de a ne organiza viața pe acest pământ au eșuat pentru că au fost
golite de iubirea de Dumnezeu și de oameni. Căci în călătoria noastră în regăsirea
Edenului, din toate valorile spirituale,
ideologice, filosofice pe care am încerca să le folosim pentru a întemeia o
lume mai bună, ”rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi
dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (Epistola întâia către Corinteni a
Sfântului Apostol Pavel XIII, 13)
Hristos ne cheamă, dragii mei frați, la o revoluție
unică, nu una exterioară, ci la o transformare spirituală profundă, interioară,
la detronarea morții din sufletele noastre. (articol integral AICI)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu