Vă ofer spre lectură un nou editorial pe care l-am publicat în periodicul regional SĂPTĂMÂNA ÎN OLTENIA, coordonat de prietenul meu, jurnalistul Mihai Firică. Rubrica mea poartă numele de Rostiri Incomode. Lectură cu folos!
ROSTIRI INCOMODE
Republica de la Ploiești, mimozele și Nenicul
Revolta a
cuprins câteva mari orașe ale țării. Treziți din coma supraviețuirii, românii
se răscoală. “Jos Băsescu! Jos Guvernul! Trăiască românul (sic!) Raed! Pe ei,
pe ei, pe ei, pe mama lor!” strigă vocea anonimă a poporului adunat cu mic, cu
mare, cu pietre și torțe prin piețele orașelor, luptând cu voioșie împotriva
jandarmilor.
Un tablou suprarealist care ne înfățișează adevăratul chip al societății românești. O comunitate ce se degradează treptat într-o adunătură de oameni care sunt incapabili să se organizeze, să se conducă, să prospere. Un trib condus de indivizi grotești care au ca singure calități viclenia, ipocrizia, fariseismul și disprețul profund pentru orice normă de comportament social care le-ar pune în pericol puterea discreționară și bogăția dobândită prin jaf și corupție. Un trib populat de ființe umane învinse, încovoiate sub povara neputinței de a lupta pentru o viață mai bună, indivizi care treptat acceptă ca propria existență să fie dependentă de sistemul corupt si de prea-puternicii șefi de trib de la a căror masă mai cad, uneori, ceva resturi cu care să-și astâmpere foamea și să trăiască în iluzia că au o viață normală.
Revolta românului mioritic a fost marea surpriză pentru stăpânii tribului. Mimozele din guvern, dar și din rândul comentatorilor “de catifea” au sughițat jignite că manifestanții aruncă cu pietre, că dau foc și că nu protestează ordonați, doi câte doi, luați de mână, ca la grădiniță și scandând politicos la adresa guvernului și președintelui invitații cordiale la demisie. Țapi ispășitori și totodată, masă de manipulare au fost membrii galeriilor unor echipe de fotbal. O soluție extrem de satisfăcătoare pentru guvernanți. Suporterii sunt niște bestii, niște cetățeni de mâna a doua. Ei nu au voie să protesteze, de fapt, nu-i așa, ei nu au protestat, doar au venit să se bată cu jandarmii, că așa le place lor! O teorie grotească și ipocrită creată în laboratoarele de manipulare ale Ministerului Adevărului care din umbra lui Traian Băsescu, stabilește de ceva vreme ce este și ce nu este adevărat în societatea românească.
Republica de la Ploiești a revoltelor acestei ierni este abia la început. Nu există alt program politic, social-economic, decât cel care poate fi sintetizat în “Capul lui Moțoc alias Băsescu, Boc, Udrea vrem!”. Nenicul Băsescu, marele vinovat pentru haosul în care a fost aruncată țara, tace și stă pitit în păpușoi. O avea pregătit elicopterul? La momentul în care scriu aceste rânduri, slujitorii lui însă aruncă cu vorbe tâmpite. Teodor Baconschi perorează: "România care munceşte, nu mahalaua violentă şi ineptă încolonată va face alegerea!”, altfel spus, pentru “europeanul” Baconschi există cetățeni de calitatea I, supuși, muncitori și cetățeni de calitatea II, scursurile societății!
Emil Boc, cu tonul lui care se vrea serios și marțial, spune atâtea prostii la televizor – să relansăm dialogul, să activăm comisiile de dialog social, să avem răbdare, e greu, dar va fi mai bine, avem stabilitate economică, violențele stradale ne fac rău etc. – atâtea tâmpenii că mi-e greu să-l ascult. Mintea mea refuză să accepte că acest individ conduce guvernul țării mele.
Iarna furiei noastre ne-a trezit cu brutalitate din somnul lașității. Vine, vine, primăvara normalității noastre? Vom trăi și vom vedea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu