În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din zilele de 5 şi 6 februarie 2015, a fost adoptată o hotărâre care se referă la ”evaluarea periodică de către Centrele eparhiale a monahilor şi preoţilor care desfăşoară activităţi de comunicare în spaţiul virtual.” Altfel spus, prezenţa preoţilor şi călugărilor în lumea virtuală este atât de puternică, încât apare nevoia unei evaluări.
Sfântul Sinod insistă asupra faptului că ”utilizarea de către clerul
ortodox a mijloacelor de comunicare virtuală în întreaga activitate
bisericească trebuie făcută cu scopul de a promova misiunea, viaţa spirituală
şi unitatea Bisericii, nu în detrimentul acestora.” Se exprimă, într-o oarecare
măsură, care să fie principalele elemente ale mesajului transmis pe Internet de
către preoţii şi călugării care deţin şi administrează orice formă de
manifestare în lumea virtuală: site-uri, bloguri, conturi în reţele de
socializare, publicaţii on-line etc.
Vă mărturisesc că această hotărâre
sinodală mi-a provocat un amestec de sentimente. Pe de o parte, tulburat
fiind, m-am întrebat de ce este nevoie de o astfel de evaluare (noţiune care
conţine în sine, implicit, cauzal şi noţiunea de reglementare!). Să existe
preoţi şi monahi care scriu, cu voie sau fără voie, în spaţiul virtual,
împotriva Bisericii, împotriva poruncilor lui Hristos, provocând rătăciri de la
credinţă, tulburare şi dezbinare în rândul credincioşilor?
Pe de altă parte,
făcând apel la raţiune, am încercat să găsesc argumente canonice în favoarea
acestei hotărâri, ale cărei efecte pot fi benefice pentru prezenţa mărturisirii
creştine în spaţiul virtual.
Da, în Biserică trebuie respectată şi păstrată buna
rânduială, întotdeauna ea generează efecte benefice. Însă, în speţa discutată,
aceste efecte pot fi benefice doar în măsura în care evaluarea va fi obiectivă,
întemeiată pe criterii clare, inspirate nu din necesităţi administrative şi
lumeşti, ci din poruncile lui Hristos, anulându-se orice posibilitate ca
evaluarea să se transforme în oportunitate nefastă pentru adoptarea unor
decizii arbitrare, nefolositoare duhovniceşte.
În cadrul unei conferinţe preoţeşti, organizată recent la Craiova, cu
participarea preoţilor misionari din Arhiepiscopia Craiovei, am solicitat
superiorilor mei ierarhici să-mi comunice, cât mai curând cu putinţă, care sunt
criteriile în temeiul cărora vor fi evaluate articolele pe care le postez în
diferite publicaţii on-line. Până voi primi răspunsul, folosesc generozitatea
lumii virtuale a Internetului şi vă invit să medităm împreună la evaluarea
preoţilor şi monahilor care desfăşoară activităţi de comunicare în spaţiul
virtual. (articol integral -ADEVĂRUL-)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu