După 24 de ani - Pildele lui Solomon şi nebunia conducătorilor cetăţii româneşti

”Înaintea porţilor cetăţii Înţelepciunea îşi spune cuvântul: Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa?” (Pildele lui Solomon I, 21-22)

În fiecare lună decembrie a anilor trecuţi de la sângeroasa lovitură de stat din Decembrie 1989, din sufletele noastre, de la an la an cu o tristeţe şi mai mare, se ridică rugăciuni pentru nevinovaţii ucişi ca preţ al înlăturării dictatorului Ceauşescu. Aceeaşi lună decembrie reprezintă pentru noi, românii, un moment de meditaţie asupra călătoriei noastre către libertate. 

După 24 de ani de aşa-zisă democraţie, priveliştea cetăţii româneşti este aceea a unui cimitir. Cimitirul în care au fost îngropate speranţele şi idealurile noastre, ale celor care în Decembrie 1989 am crezut, cu sinceritate, că vom afla, cu adevărat, calea spre libertate, fraternitate şi prosperitate. Ne-am înşelat ori mai bine zis, am fost crunt înşelaţi. 

Eşaloanele 2 şi 3 ale Partidului Comunist Român, Securităţii şi ministerelor economice şi de comerţ din fosta guvernare comunistă au reuşit să dobândească un control cvasi-total asupra celor mai importante sisteme sociale, economice şi politice din stat şi societatea românească. Rădăcinile majorităţii celor care constituie elitele politice, economice, culturale, spirituale şi de orice fel din cetatea românească se află în adâncul mizeriei demonice a acestor foste eşaloane 2 şi 3 ale elitei de partid şi de stat comuniste. 

În calea nebuniei lor, creştinul are o singură modalitate de a reacţiona, anume mărturisirea credinţei în Dumnezeu. De aceea, acestor politruci care ne-au pervertit viaţa şi au nenorocit viitorul copiilor noştri, încercăm să le reamintim înţelepciunea dumnezeiască a Sfintelor Scripturi, spre folosul duhovnicesc al lor şi al nostru. (articol integral AICI)