Vă ofer spre lectură un articol pe care l-am publicat în
regionalul SĂPTĂMÂNA ÎN OLTENIA (ediția 23-28 aprilie 2012), coordonat de prietenul meu, jurnalistul
și scriitorul Mihai Firică. Lectură cu folos.
Stânga se întoarce
Francois Hollande este câștigătorul primului tur al
alegerilor prezidențiale din Franța și deopotrivă simbolul declanșării divorțului
dintre națiunile Uniunii Europene și politicienii de dreapta susținători ai
capitalismului neoliberal. Francezii l-au votat într-un procent de 28% pe
candidatul Partidului Socialist Francez, iar într-un procent cumulat cu puțin
mai mare, o parte a electorilor francezi au votat pe alți doi candidați
anti-sistem și anti-UE, Marine
Le Pen – liderul extremei drepte
(20%) și Jean-Luc Melenchon – liderul radicaliștilor de stânga (11,7%). Totalul
obținut de forțele politice anti-capitaliste și anti-UE din Franța reprezintă
aproximativ 60% din voturile exprimate. Se pare că francezii au obosit să
călătorească pe drumurile Uniunii Europene, iar suferințele și nedreptățile
sociale provocate de așa-zisele reforme anticriză i-au determinat să abandoneze
opțiunile neoliberale.
Candidatul Partidului Socialist i-a sedus pe
francezi cu promisiunea unor măsuri politice și economice de sorginte
socialistă, precum impozitarea cu 75% a veniturilor ce depăşesc un
milion de euro anual, creşterea impozitului pe averea deținută de cei bogaţi,
impozitarea patrimoniului companiilor care funcționează în Franța, dar au
sediul social în diferite “paradise fiscale” etc. Altfel spus, Hollande aplică
vechiul principiu politic al stângii: luăm de la bogați și dăm celor săraci.
Politica de austeritate promovată de marele învins al primului tur al
alegerilor prezidențiale, Nicolas Sarkozy, nu a produs beneficiile așteptate de majoritatea
francezilor. Dimpotrivă, tot mai multe voci din mișcarea sindicală, din
societatea civilă și din presa Franței au acuzat în ultimii ani că aceste
măsuri au lovit puternic în clasa de mijloc și în păturile sărace, marii bogați
nefiind afectați, iar sistemul bancar – unul dintre principalii vinovați pentru
declanșarea crizei economice – relansându-se datorită ajutoarelor financiare sau
scutirilor fiscale primite din partea statului.
Șansele de victorie în turul doi pentru Francois Hollande par a fi foarte mari, dacă avem în
vedere cel puțin faptul că electoratul radicaliștilor au votat înainte de toate
împotriva lui Sarkozy. Deja candidatul stângii franceze radicale, Jean-Luc Melenchon, a făcut apel
la alegătorii săi pentru ca aceștia să-l voteze pe reprezentantul Partidului
Socialist. Alegerea lui Hollande
ca președinte al Franței va pune mari probleme politicii comune franco-germane
de orientare neoliberală susținută până acum de tandemul Sarkozy- Merkel, mai ales că potențialul
nou președinte francez dorește cu insistență atât renunțarea la modelul
economic de austeritate în Uniunea Europeană, cât și renegocierea
tratatului bugetar european în sensul adoptării de măsuri care să favorizeze
creşterea economică.
Respectând tradiția istorică a
democrației născută în timpul Revoluției Franceze, poporul francez își asumă,
cu demnitate și curaj, misiunea de a schimba traiectoria Uniunii Europene, o
uniune care în ultimii aproximativ 7 ani s-a transformat într-un mastodont
birocratic, plutocratic, tot mai înstrăinat de națiunile europene și tot mai
servil față de interesele oculte ale mariilor magnați ai sistemului bancar și
companiilor multinaționale. Vive la France!