Chestiunea majorării salariilor cadrelor medicale şi legalizarea "şpăgii" primite de la bolnavi induc o dimensiune morală şi solicită aflarea unor răspunsuri la mai multe întrebări.
PRIMA ÎNTEBARE: cât de morală este majorarea salariilor cadrelor medicale?
Contextul în care aceste majorări salariale se acordă este definit, înainte de toate, de fenomenul grav al migrării medicilor spre statele Europei de Vest. 
Conform unui comunicat de presă remis publicităţii, în ianuarie 2015, de către Colegiul Medicilor din România, "migraţia medicilor a continuat şi în 2014. Un număr de 2450 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate profesionale curente pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Dintre aceştia, 424 sunt de medicină de familie, 127-  obstetrică-ginecologie, 85 -chirurgie generală, 60 – ATI, 55 – psihiatrie, 55 – medicină internă, 52 – pediatrie, 48 – radiologie-imagistică, 45 – medicină de urgenţă, 43- ortopedie, 42 – cardiologie, 32 – chirurgie plastică – 32. În prezent, sunt membri în Colegiul Medicilor din România cu drept de liberă practică un număr de 39.000 de medici. Situaţia cea mai îngrijorătoare este în spitalele din România. Numărul medicilor din spitale a rămas de doar 13.521 (comparativ cu 20.648 în 2011 şi 14.487 în 2013) la un necesar de 26.000, potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, 2961 au peste 60 de ani, 2610 sunt între 50 şi 60 de ani, 3642 între 40 şi 50 şi 3901 între 30 şi 40 de ani şi doar 407 sub 30 de ani. Potrivit datelor Colegiul Medicilor din România, anual întră în sistem 3000 de medici şi ies aproximativ 3500, prin migraţie, pensionare şi deces." (sursa) 
Un deficit de aproximativ 500 de medici pe an, reprezintă dovada că sistemul de sănătate din România se îndreaptă spre un colaps al resurselor umane specializate. Evident, situaţia impune adoptarea de soluţii pentru stoparea migraţiei, principala soluţie, în aparenţă, fiind considerată mărirea salariilor. 
Conform "Raportului Anual de Analiză şi Prognoză - România 2015" al Societăţii Academice din România, "în cazul populaţiei medicale din România 58,46% dintre medicii din România sunt profund nemultumiţi de nivelul salarizării, iar 25,52% s-au declarat nemultumiţi, această nemulţumire fiind principalul factor de stimulare a emigraţiei." Totuşi, în acelaşi raport, suntem avertizaţi că "plăţile informale (adică "atenţiile", "cadourile", "şpaga" n.n.) ating cote alarmante raportat la cheltuielile totale pentru sănătate fiind un fenomen specific fostelor ţări comuniste. Amploarea fenomenului este însă disproporţionată, în România plăţile informale fiind estimate la 0,3% din PIB şi respectiv 6,3% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, de 10 ori mai mari decât în Polonia, unde se înregistrează valori de numai 0,04% şi respectiv 0,6%!" (pag. 48 din Raport -sursa-) 
În "Raportul Anual de Analiză şi Prognoză - România 2015" al Societăţii Academice din Româniase arată că "o majorare semnificativă a veniturilor personalului medical este aşteptată a se face în concordanţă şi cu ceea ce se întâmplă în alte ţări ale Uniunii Europene. Astfel, un studiu efectuat de Federation Europeenne Des Medecins Salaries a arătat că România se afla în coada ţărilor UE din punct de vedere al salariului maxim şi pe penultimul loc din punct de vedere al salariului minim pe care poate să-l obţină un medic, acestea fiind de aproximativ 9-11 ori mai mici decât în ţări dezvoltate precum Germania sau Marea Britanie." (-sursa-) 
Într-un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) şi aplicat la nivel naţional de Institutul CSOP, în perioada 18-29 februarie 2014, cu privire la fenomenul corupţiei din sistemul românesc de sănătate, se arată că "mai mult de 25% dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate, recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical. În ceea ce priveşte pacienţii spitalizaţi, pe durata ultimei spitalizări, 37% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrele auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.)". Totodată, studiul demonstrează că "mai mult de 50% dintre respondenţi au oferit în mod voluntar astfel de „stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, şi inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenţii este unul încetăţenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată. Astfel de „stimulente” au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-ocondiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru." (-sursa-) 
În acelaşi studiu, coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), se subliniază faptul că o astfel de condiţionare a "acordării asistenţei medicale reprezintă un demers îngrijorător, afectând în mod direct sănătatea pacienţilor, cu atât mai mult a celor ce nu deţin resurse financiare pentru astfel de plăţi. Acest tip de comportament afectează atât pacienţii, cât şi imaginea cadrelor medico-sanitare în general, aducând în acelaşi timp grave deservicii întregului sistem public de sănătate." 
Totodată, studiul identifică patru tipuri de factori care determină fenomenul corupţiei în rândul personalului medical: legislativi, administrativi, de control şi de natură personală. (articol integral - Blogurile Adevărul -)